Depresia, a treia cauz� de dizabilitate la nivel global

Depresia este rezultatul unei interactiuni de factori sociali, psihologici si biologici, la care se adaug� factori economici, dezastre naturale, conflicte etc. Depresia sau episodul depresiv reprezint� o combinatie de mai multe simptome emotionale, fizice, comportamentale si cognitive. Factorii de risc pentru aparitia depresiei sunt pot tine de afectiunile de tulburare afectiv� bipolar� �n familie sau de evenimente traumatice (decesul unui p�rinte, abuz, abandon, divort, violent� etc.).

Depresia poate afecta pe oricine, de la tan�r la b�tran si este una dintre cele mai r�spandite boli in intreaga lume. Organizatia Mondial� a S�n�t�tii (OMS) estimeaz� c� aproximativ 350 de milioane de oameni de toate varstele sunt afectati, fiind a treia cauz� de dizabilitate la nivel global in 2004, iar pan� in 2020 va deveni principala cauz�. Statisticile arat� c� 15% dintre noi sufer� de depresie la un anumit moment pe parcursul vietii. Desi exist� tratament, iar medicatia antidepresiv� poate fi eficient� in 60-80% din cazurile de depresie, doar 25% dintre cei afectati urmeaz� un tratament eficient. Motivele: lipsa de resurse, lipsa personalului medical specializat, stigma social� asociat� bolilor psihice, evaluarea inadecvat�. Depresia poate duce la suicid. La nivel global OMS estimeaz� c� aproximativ 1 milion de oameni se sinucid in fiecare an, iar un procent insemnat dintre acestia sufer� de depresie. Mai mult, pentru fiecare persoan� care comite suicid, exist� 20 sau mai multe care au tentative de suicid. Depresia este o boal� care debuteaz� frecvent in anii tineretii, avand un risc mare de recurent� (posibilitatea reaparitiei episoadelor depresive de-a lungul vietii). Varsta medie de debut a depresiei este in jur de 40 de ani, 50% dintre persoanele afectate avand debutul bolii intre 20 si 50 de ani. Depresia poate aparea inc� din copilarie si pan� la varste inaintate. �n ultimul deceniu, studiile au ar�tat o crestere a incidentei depresiei la persoanele sub 20 de ani, probabil in asociere cu cresterea consumului de alcool sau droguri la aceast� categorie de varst�. Indiferent de tar�, cultur�, standard socio-economic s-a observat c� depresia este de dou� pan� la trei ori mai frecvent� la femei decat la b�rbati. Conform OMS, unadou� mame din 10 fac depresie dup� nastere, fiind afectat� capacitatea mamei de a avea grij� de copil si, implicit, cresterea si dezvoltarea ulterioar� a copilului.

Cauzele depresiei

Depresia este rezultatul unei interactiuni de factori sociali, psihologici si biologici, la care se adaug� factori economici, dezastre naturale, conflicte. 1. Cauze biologice – Studiile au ar�tat modific�ri ale concentratiilor unor substante existente la nivel cerebral, substante numite neurotransmit�tori. Dintre acestea cele mai frevent asociate cu aparitia simptomelor depresive sunt noradrenalina si serotonina. Alte substante implicate sunt: dopamina, acetilcolina, acidul gama aminobutiric, glutamatul. �n ultima vreme cercet�torii consider� c� un rol la fel de important il au circuitele neuronale de la nivel cerebral, conexiunile neuronale din anumite arii cerebrale si cresterea neuronal�, toate constituind ceea ce se numeste neuroplasticitate. Astfel, anumite zone cerebrale sunt implicate in reglarea dispozitiei. Acestea sunt amigdala, talamusul, hipocampul si cortexul cerebral. Depresia pare s� fie cauzat� de alterarea neuroplasticit�tii la nivelul acestor zone. 2. Cauze genetice – Depresia nu este cauzat� de o gen� anume, dar se consider� c� aparitia ei este influentat� de mai multe gene. Rudele de gradul unu ale celor care au depresie au un risc de 2 – 3 ori mai mare de a face de-a lungul vietii depresie si de pan� la 2,5 ori mai mare de a face tulburare bipolar� fat� de populatia general�. Jum�tate dintre pacientii cu tulburare bipolar� au cel putin un p�rinte cu o tulburare afectiv�, cel mai adesea aceasta fiind tulburare depresiv� major�. Studiile au ar�tat c�, dac� un p�rinte are tulburare bipolar�, riscul copilului este de 25% de a face o tulburare afectiv�. Dac� ambii p�rinti au tulburare bipolar�, riscul copilului de a face o tulburare afectiv� este de 50% pan� la 75%. 3. Cauze psihosociale – Stresul reprezint� un factor important in aparitia depresiei. Cele mai frecvente evenimente de viat� stresante asociate depresiei sunt: pierderea in copil�rie a unui p�rinte sau abandonul parental, trauma emotional�, divortul sau pierderea locului de munc�. Divortul parental in copil�ria timpurie a fost de asemenea asociat cu o crestere a riscului de depresie la adult. Un alt element de risc este abuzul fizic sau sexual in copil�rie. Femeile cu istoric de abuz sau neglijare in copil�rie au un risc de 10 ori mai mare de a face depresie. Somajul reprezint� un factor precipitant important fiind asociat cu un risc de trei ori mai mare pentru aparitia depresiei. S-a observat c� poate fi asociat si cu suicidul. Cresterea cu 1% a somajului este asociat� cu o crestere de 0,79% a suicidurilor la persoanele cu varsta mai mic� de 65 de ani. S�r�cia, gradul de indatorare, pierderile financiare importante datorate crizei economice sunt de asemenea factori de risc asociati aparitiei depresiei. 4. Depresii secundare – Depresia poate ap�rea secundar unei afectiuni somatice sau unui tratament. Cele mai frecvente situatii sunt: anumite boli endocrine cum ar fi hipotiroidia, diabetul zaharat, infarctul de miocard, bolile neoplazice (cancerul), dar si tratamentul cu anumite medicamente cum ar fi interferonul. Diminuare marcat� a interesului sau pl�cerii pentru toate sau aproape toate activit�tile. Modificarea greut�tii corporale cu mai mult de 5% pe parcursul unei luni. Poate fi o pierdere semnificativ� in greutate (desi nu tine nici un fel de diet�) sau o crestere semnificativ� in greutate. Apetitul este de regul� sc�zut, dar unele persoane pot avea un apetit crescut, uneori cu tendinte spre anumite alimente, cum ar fi dulciurile. 5. Tulbur�ri de somn. Cel mai des este intalnit� insomnia. Persoanele se trezesc din somn in cursul noptii si nu mai pot adormi sau se trezesc prea devreme dimineata si nu mai pot adormi sau le este greu sa adoarm� initial. Mai rar, dorm mai mult decat de obicei noaptea si le este greu s� se trezeasc� dimineata sau dorm mai mult pe timpul zilei decat de obicei. Somnul este considerat neodihnitor, indiferent de durata lui. 6. Modific�ri ale comportamentului motor: agitatie sau lentoare psihomotorie. Agitatia se manifest� prin incapacitatea de a sta linistit, calm, mersul de colo colo, fr�mantatul mainilor, frecarea hainelor etc. Lentoarea psihomotorie este prezent� in vorbire, gandire sau in misc�rile corpului. Oboseal� sau lips� de energie. Chiar si cele mai mici sarcini par a necesita un efort considerabil. 7. Sentimente de inutilitate sau vinov�tia excesiv� sau inadecvat�, cum ar fi preocup�ri excesive referitoare la culpabilitate in legatur� cu evenimente minore din trecut sau aprecieri negative excesive fat� de propria persoan�. 8. Diminuarea capacit�tii de a gandi sau de a se concentra sau de a lua decizii. Persoanele se plang in special de probleme de memorie sau concentrare chiar pentru efectuarea unor sarcini usoare. 9. Ganduri „negre”, de moarte sau de suicid. Acestea apar frecvent la persoanele depresive si pot fi doar idei tranzitorii de 1-2 minute pan� la planuri reale pentru comiterea suicidului. La nivel global aproximativ 1 milion de oameni se sinucid in fiecare an, iar un procent insemnat dintre acestia sufer� de depresie. Mai mult, pentru fiecare persoan� care comite suicid, exist� 20 sau mai multe care au tentative de suicid. 10. Simptome asociate cum ar fi dureri de cap, dureri de stomac, dureri articulare, anxietate, atacuri de panic�, preocup�ri excesive fat� de propria s�n�tate fizic�, fobii, dificult�ti in relatiile intime, libidou sc�zut, abuz de alcool sau alte substante.

Evolutia depresiei

Fiecare pacient care sufer� de o tulburare de dispozitie trece prin mai multe etape in drumul c�tre ameliorarea afectiunii. Instalarea depresiei se poate produce brusc sau treptat. Perioada prodromal� reprezint� perioada care anunt� aparitia si instalarea unui episod depresiv (este perioada in care simptomele se accentueaz�) si este prezent� la peste 50% dintre pacientii cu episoade depresive. Deoarece tipurile si manifest�rile depresiei sunt multiple si variaz� de la o persoan� la alta, la fel variaz� si perioada prodromal�. Unele persoane experimenteaz� o gam� larg� de simptome in lunile dinaintea instal�rii tulbur�rii de dispozitie, printre care se num�r� simptome minore de depresie, tulbur�ri ale somnului, tulbur�ri de alimentatie, anxietate, uneori atacuri de panic�. Alte persoane pot dezvolta simptome severe mult mai rapid, in principal in cazul in care tocmai au trecut printr-o situatie psihotraumatizant�. Cateva cifre despre evolutia depresiei: – durata medie a unui episod depresiv este de aproximativ 6 luni, cu un maximum efect de recuperare in primele 3 luni de tratament – 80% dintre persoanele care sufer� pentru prima dat� de o tulburare de dispozitie, sunt predispuse la cel putin inc� o astfel de tulburare de-a lungul vietii – 15-20% dintre pacienti ajung s� dezvolte un episod depresiv cronicizat, cu simptome persistente pentru aproximativ 2 ani – 5-10% dintre persoanele aflate la un prim episod depresiv major ajung s� dezvolte tulburare bipolar�.

Etapele tratamentului antidepresiv

Antidepresivele fac parte din tratamentul de baz� pentru depresia moderat�, sever� sau pentru depresia usoar� care persist� mai mult de 3 luni. R�spunsul la tratament in cazul primelor episoade depresive reprezint� din punct de vedere calitativ o reducere semnificativ� a simptomelor si recistigarea sperantei la viat� iar din punct de vedere cantitativ o imbun�t�tire cu 50% a rezultatelor pe diferitele scale de depresie. Remisia presupune o reducere a simptomelor pan� se ajunge la o „stare de bine”. Exist� un raport direct intre num�rul de episoade depresive, calitatea remisiunii la fiecare dintre aceste episoade si conservarea protectiei sinaptice. Multe dintre persoanele care au avut un episod major depresiv, la finalul perioadei de recuperare pot avea inc� simptome reziduale. Acestea constau in tulbur�ri ale somnului, oboseal� si lipsa interesului si a implic�rii in activit�tile din jur. Factorii de risc care favorizeaz� reaparitia depresiei sunt: -instalarea episodului depresiv la o varst� fraged� (sub 20 de ani); -instalarea depresiei la o varst� inaintat�; -depresia cronic� (un episod care dureaz� peste 2 ani); – afectiuni comorbide (tulbur�ri de personalitate, abuzul de substante, anxietate).