Deputatul Remus Cernea a depus o initiativã legislativã la Parlament prin care elevilor care au împlinit vârsta de 14 ani sã li se permitã sã aibã o optiune personalã în ceea ce priveste ora de religie.
„Înscrierea elevului pentru a frecventa orele de religie se face prin cerere scrisã a elevului care a implinit 14 ani, respectiv a pãrintelui sau a tutorelui legal instituit pentru elevul care nu a implinit acea varstã. Schimbarea acestei optiuni se face tot prin cerere scrisã a elevului care a implinit 14 ani, respectiv a pãrintelui sau a tutorelui legal instituit pentru elevul care nu a implinit acea varstã. În cazul in care elevul nu frecventeazã orele de religie, situatia scolarã se incheie fãrã disciplina Religie. În mod similar se procedeazã si pentru elevul cãruia, din motive obiective, nu i s-au asi – gurat conditiile pentru frecventarea orelor la aceastã disciplinã”, se aratã in proiectul de lege depus de Remus Cernea la Camera Deputatilor si aflat in consultare publicã. În varianta actualã a Legii educatiei, doar elevii majori au dreptul la optiune personalã. Pentru elevii minori, aceastã optiune este asiguratã de cãtre pãrinti. Deputatul Remus Cernea a explicat cã initiativa sa legislativã vine sã punã in acord Legea educatiei cu prevederile Codului Civil, unde este prevãzut cã adolescentii care au implinit 14 ani au dreptul sã isi aleagã liberi confesiunea religioasã. „În Codul Civil, la articolul 491, punctul II, este stipulat clar cã tinerii de 14 ani isi aleg singuri religia. În acest moment, la orele de religie din invãtãmantul romanesc, religia este prezentatã in mod confesional, adicã se prezintã un cult anume, o credintã anume. Asta inseamnã cã prezenta la ora de religie este legatã si de anumite convingeri religioase, in sensul de asumare a acelui cult. Dacã religia s-ar preda in mod neconfesional, deci in mod neutru, aceastã discutie nu ar mai avea sens. Predandu-se in mod confesional este limpede cã Legea educatiei trebuie pusã in acord cu Codul Civil, astfel incat elevii care au implinit varsta de 14 ani sã semneze ei acea notificare cãtre scoalã cã doresc sã urmeze ora de religie, nu pãrintii lor. Dacã lãsãm pe umerii pãrintilor, asa cum prevede acum Legea educatiei, am putea avea situatia neplãcutã in care un elev de 14 ani care vrea sã meargã la orele de religie ortodoxã sã aibã pãrinti atei, care refuzã sã-i permitã sã participe la ora de religie. Putem avea situatii inverse: adolescenti de 14-15 ani care nu au credintã religioasã sau au alte credinte religioase fat de pãrintii lor, in timp ce pãrintii semneazã hartia prin care ii obligã sã meargã la ora de religie pe care o impãrtãsesc ei, nu tanãrul”, a declarat deputatul.
