Economia Vasluiului acoper doar 30% din resursele financiare anuale necesare functionrii judetului. Restul banilor sunt fonduri virate de la bugetul national consolidat. Dincolo de generozitatea unui Guvern sau altul cnd vine vorba de alocarea de resurse, fr dezvoltare durabil, Vasluiul nu va scpa de eticheta „cel mai srac judet din Romnia”. Deocamdat, n lipsa unor politici clare de dezvoltare, vasluienii sunt dependenti de ajutoarele sociale.
La 26 de ani de la Revolutia din ’89, forta economic a judetului Vaslui este mai proast decat oricand. n prezent, din propriul produsul intern brut, Vasluiul reuseste s isi acopere cel mult 30% din necesarul de finantare. Restul resurselor financiare necesare functionrii judetului este virat de la bugetul general consolidat al Romaniei. Dependenta foarte mare de decidentii politici de la Bucuresti in ceea ce priveste alocrile financiare reprezint un handicap sever in drumul spre dezvoltare al judetului, cauz si efect a subdezvoltrii. Practic, in functie de culoarea politic a Guvernului sau de alte conjuncturi interne sau externe, Vasluiul primeste (sau nu!) fondurile atat de necesare in actiunea de modernizare. n acest an, sortii au fost defavorabili judetului, alocatiile financiare pentru anul curent fiind cu mult mai mici in comparatie cu cele din anul trecut. „Vom renunta la investitiile mai mari si ne vom axa pe investitii cu sume mult mai mici. Acum, ce s facem, s criticm Guvernul?! Sperm la rectificri pozitive in cursul anului. Ar trebui s creasc si capacitate economic a judetului. Noi doar cerem, dar ne gandim s facem ceva?!, spune Vasile Mihalachi, vicepresedintele Consiliului Judetean (CJ) Vaslui.
Mai usor cu ajutoarele sociale
Dincolo de statisticile in care Vasluiul este mentionat pe locurile fruntase la rata somajului si gradul ridicat de srcie, ar trebui ca in plan local s se pun un mai mare accent pe investitii, pe actiuni de dezvoltare. Mai mult, obisnuinta multor persoane de a se limita s supravietuieasc doar din ajutorul social este un fenomen care franeaz puternic initiativa si relasarea economic a comunittilor. „Dac avem o jumtate de hectar in jurul casei, de ce nu il lucrm, s facem ceva?! Locurile de munc din judet sunt cele fcute de administratia judetului, in cadrul marilor proiecte de investitii pe ap, salubrizare etc. Noi am cutat la CJ ca toate comunittile care au in derulare investitii s li se dea fondurile financiare necesare pentru sustinerea lor. Nu poate s spun nicio comun din judet c nu are cu ce s porneasc o investitie. Am dat echilibrat sume tuturor comunelor, nu am lsat pe nimeni fr bani”, a explicat Vasile Mihalachi.
Marea mparteala e cam… mica!
n sedinta de ieri a CJ Vaslui, au fost repartizate sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pe anul 2016. De asemenea, au fost prezentate si estimrile pentru anii 2017 – 2019. Este vorba despre sume pentru achitarea arieratelor, sustinerea programelor de dezvoltare local si a proiectelor de infrastructur finantate din fondurile europene nerambursabile, care necesit cofinantare. Totalul sumelor defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale repartizate judetului Vaslui pentru anul 2016 s-a cifrat la 68.699 mii lei. Spre comparatie, in bugetul initial pentru 2015 judetul Vaslui a dispus de 128.639 mii lei, pentru ca, dup rectificrile bugetare realizate in cursul anului, repartizarea de fonduri s creasc la 166.712 mii lei. Necesarul de fonduri solicitat de primari a fost de 443.768 mii lei, iar suma aflat la dispozitia CJ Vaslui a fost de numai 15.140 mii lei. Pentru echilibrarea bugetelor pe anul 2016, municipiile Vaslui, Barlad si Husi au primit fiecare cate 650 mii lei din sume defalcate din TVA si din cota din impozitul pe venit. Orasele Murgeni si Negresti, au primit fiecare suma de 450 mii lei. Dintre comune, cele mai mari sume au fost alocate pentru Blteni – 216 mii lei, Berezeni – 215 mii lei, Ibnesti – 238 mii lei si Grceni – 235 mii lei. La popul opus, cu sume mai mici se gsesc comunele Bcani – 115 mii lei, Dnesti – 105 mii lei, Deleni – 108 mii lei si Gherghesti – 10 mii lei.
