Sute de minore �nregistrate ca… femei �ns�rcinate

Condamnat sau nu, �n ultimii ani, fenomenul nasterilor la o v�rst� fraged� a cunoscut o crestere alarmant� �n judetul Vaslui. Acelasi lucru se poate spune si despre minorele care recurg la �ntreruperi de sarcin�. �n prima jum�tate a anului 2015, la cabinetele medicilor de familie din judet au fost �nregistrate nou� gravide cu v�rste sub 15 ani si 386 de gravide cu v�rste cuprinse �ntre 15 si 19 ani. Practic, din o mie de vasluience care au n�scut, 182 au fost minore. Alte sapte minore cu v�rste sub 15 ani si 147 de tinere cu v�rste �ntre 15 si19 ani au recurs la �ntreruperi de sarcin�.

Potrivit neonatologilor, cele mai multe mame-copil provin din familie de rromi, unde c�s�toriile intre mi – nori sunt o traditie. Chiar dac� le gea interzice c�s�toriile intre minori, aceaste asa-zise „c�s�torii” sunt inte – legeri intre familii, f�r� acte de stare civil�, care urmeaz� s� se in cheie mai tarziu, cand varsta celor doi o permite. Tot medicii spun c� este greu de generalizat, pentru c� diver – sitatea cazurilor este coplesitoare. Unele copile care ajung la spital pentru a naste provin la randul lor din familii cu foarte multi copii, cu un nivel de educatie sc�zut si in care exist� mentalitatea c� o fat� de 14-15 ani este „bun� de m�ritat”. Asistentii sociali din cadrul spitalelor insist� in consilierea pe aceste cazuri mai ales la capitolul „contraceptie”. Mamele minore, impreun� cu bebelusii, au dou� sanse: una este s� ajung� intr-un centru de plasament. �n al doilea caz, dac� p�rintii mamei minore depun o cerere si declar� c� vor avea grij� atat de mama minor�, cat si de noul-n�scut, si se constat� c� nu sunt alte pericole, atunci mama si copilul pot r�mane in familie. �n astfel de cazuri, cand o minor� d� nastere unui copil, atat p�rintii mamei, cat si mama minor� au parte de consiliere. Potrivit specialistilor, aproximativ 80% din mamele minore care ajung intr-un centru maternal se reintorc in familie. Fetele care nu se reintegreaz� in familie au de infruntat nenum�rate obstacole sociale: prejudec�ti, lipsa banilor, lipsa sansei de a inv�ta si de a munci. Iar bebelusul devine victim� colateral�. „Le este foarte greu. �n primul rind, in Romania nu te angajeaz� nimeni, dac� ai 16 ani si copil mic. Pe de o parte, prejudecat�, pe de alta, nai nici o calificare. �n cazul multora dintre ele, relatia cu familia se intrerupe. Poti s� duci copilul la o cres� s�pt�manal�, dar asta cost� si, oricum, cresa iti primeste copilul numai de la opt luni. Noi, cei de la Centrul Maternal, putem sustine cuplul mam�-copil o perioad� cuprins� intre trei si sase luni. Dup� acest timp, dac� tan�ra nu este sustinut� de familie isi d� copilul in plasament la asistent maternal profesionist. Tan�ra se reintegreaz� in familie sau isi continu� viata al�turi de concubin sau sot. Exist� varianta in care p�rintii fetei pot s� ia in plasament copilul nou nascut, dac� vor, dac� au posibilit�ti materiale si indeplinesc conditiile morale necesare”, spune Vlad Viorel Iulian, seful Complexului de Servicii Comunitare nr. 1 Vaslui, structur� in cadrul c�reia functioneaz� si un Centru Maternal. Minorele care r�man ins�rcinate sunt o problem� in aproape toat� lu – mea, dar rata minorelor ins�r cinate variaz� de la o tar� la alta, in functie de factori sociali, dar si personali. Dac� in Romania media mamelor minore este de aproximativ 250-300 la mie, una dintre cele mai ridicate rate din Eurpopa. La nivel global, aceasta se situeaz� intre 143 de cazuri la 1.000 de nasteri, in zonele sub-sahariene, si 2,9 la 1.000 in Coreea de Sud. Cele mai mari rate in t�rile dezvoltate se inregistreaz� in SUA si Marea Britanie. Doar c�, dac� in Romania mame mi – nore sunt considerate tinerele sub 18 ani, in majoritatea statelor europene si in SUA, mame minore sunt considerate tinerele pan� la 20 de ani. �n Suedia, 7 din 1.000 de mame sunt minore. �n aceast� tar� a fost aplicat un program national de educatie sexual� inc� din 1956, iar de la 14 ani elevii primesc prezervative. �n Franta se inregistreaz� 9 mame minore la 1.000 de nasteri. �n 1973 a fost introdus� educatia sexual� in toate scolile. Programa scolar� include intre 30 de minute si 40 de de ore de edu – catie sexual�. �n Canada, 20 din 1.000 de mame sunt minore. �n Marea Britanie se inregistreaz� o rat� mai mare, de 31 de mame minore la mia de nasteri. �n Germania, 11 din 1.000 de nasteri au protagoniste minore. �n Scotia, educatia sexual� e axat� pe absti nent�, iar rata minorelor gravide este de numai 8 la 1.000 de nasteri. �n Mexic se inregistreaz� 78 de mame minore la mia de nasteri. �n SUA proportia e de 52,1 la 1.000 de nasteri, cea mai mare rat� din statele dezvoltate. Asta pentru c� unele state americane aplic� educatia sexual� libertin�, in timp ce altele pro – moveaz� abstinenta ca solutie pen tru prevenirea sarcinilor prema ture.