Traiul de zi cu zi, provocarea suprem�

Aproape o treime dintre familiile copiilor din mediul rural nu au venituri suficiente pentru traiul de zi cu zi, se arat� �n �Raportul de analiz� privind contractarea serviciilor sociale �n context national si european� realizat �n cadrul unui proiect al Federat iei Organizatiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC) si UNICEF Rom�nia. Printre judetele cu cel mai mare num�r de familii beneficiare de venit minim garantat, peste 8.000, se num�r� si Vasluiul.

�66,1% din familiile din mediul rural nu au venituri suficiente pentru traiul de zi cu zi. Unul din opt copii din satele rom�nesti merge uneori sau �ntotdeauna la culcare fl�m�nd, �n crestere cu 2% (�n 2013) fat� de 2012. Procentul celor care se duc �ntotdeauna la culcare fl�m�nzi s-a dublat la 4% fat� de 2013�, se arat� �n document, cit�nd raportul �Bun�starea copiilor din mediul rural� (2012 si 2014) realizat de World Vision. Potrivit acestuia, unul din cinci copii �ntre 0 si 5 ani nu a fost la medic �n ultimul an si aproape jum�tate dintre acestia a avut boli respiratorii, acestea fiind principalele afectiuni care cauzeaz� moartea copiilor sub 5 ani. 2,3% dintre familiile din mediul rural declar� c� �n ultimul an cel putin un copil din gospod�rie a abandonat scoala. Acelasi raport arat� c� 1 din 5 copii munceste �nainte sau dup� scoal� si 1 din 8 absenteaz� pentru a munci �n gospod� rie. UNICEF arat� c� �n Rom�nia 8 minori din 100 tr�iesc la nivelul de �s�r�cie sever�, cu mai putin de 15 lei pe zi. Datele Ministerului Fondurilor Europene arat� c� mai mult de jum�tate dintre copiii rom�ni se afl� �n risc de s�r�cie sau excluziune social� (52,2% �n 2012), cel mai ridicat nivel din UE27 cu exceptia Bulgariei. Riscul s�r�ciei si excluziunii sociale este mai mare �n gospod� riile cu multi copii (72,5% �n cazul gospod�- riilor cu 2 adulti si 3 sau mai multi copii) si �n cele monoparentale (60,7%). Integrarea social� a copiilor si tinerilor proveniti din sistemul institutionalizat de protect ie a copilului reprezint� o provocare important�. �n noiembrie 2011, erau �nregistrati 1.432 de tineri 16-18 ani si 1.541 de tineri peste 18 ani care urmau s� p�r�seasc� sau p�r�siser� deja centrele de plasament si cu risc mare de excluziune social�. La finele anului 2011, erau �nregistrati 83.658 de copiii ai c�ror p�rinti erau plecati la munc� �n str�in�tate. Potrivit informatiilor de pe site-ul Ministerului Muncii, �n prezent, unul din cinci rom�ni se confrunt� cu s�r�cia determinat� de venitul insuficient, si o mare parte din s�r�cia bazat� pe venit este persistent�, trei sferturi dintre persoanele s�race afl�ndu-se �n aceast� situa- tie de cel putin trei ani. �O treime din populatie este afectat� de de privare material� sever�, �n sensul c� nu-si poate permite s� achizitioneze articole considerate dezirabile sau chiar necesare pentru a duce un trai decent. �nc� mai exist� �n Rom�nia copii care nu au mers niciodat� la scoal�, iar procentul tinerilor f�r� o educatie adecvat� este ridicat. Multe persoane sunt �n continuare inactive sau neangajate formal, cu sanse mici de a c�p�ta acces corespunz�tor la piata muncii. Exist� inegalit�ti �n ceea ce priveste acoperirea cu servicii medicale de baz�. Exist� un num�r semnificativ de comunit�t i dezavantajate �n care aceste probleme se cumuleaz�, f�c�nd aproape imposibil� �ntreruperea ciclului excluderii, f�r� ca membrii s�i s� fie sprijiniti si integrati prin interventii din exterior�, se arat� �n Strategia national� privind incluziunea social� si reducerea s�r�- ciei (2014-2020), publicat� pe site-ul Ministerului Muncii. Acelasi document spune c� pentru copii (cu v�rste �ntre 0 si 17 ani), obiectivul combaterii s�r�ciei si excluziunii sociale este de a se asigura oportunitatea de a-si dezvolta �ntregul potential, indiferent de originea social�, prin dotarea lor cu abilit�tile, cunostintele si experienta necesare pentru a-si atinge pe deplin acest potential individual ca si cursanti de succes, persoane cu �ncredere �n sine si �n fortele proprii, cet�teni responsabili si contribuabili la dezvoltarea societ�tii. �n ceea ce priveste adultii de v�rst� activ� pe piata muncii, obiectivul este de a se asigura oportunitatea lor de a participa pe deplin la viata economic�, social� si cultural� a Rom�niei. Obiectivul pentru cei care au dep�sit v�rsta activ� este aceea ca v�rstnicii s� fie apreciati si respectati, s� r�m�n� independenti si s� poat� participa la toate aspectele vietii �n calitate de cet�teni activi, precum si s� se bucure de o calitate ridicat� a vietii �ntr-o comunitate sigur�. �Romii prezint� un risc mult mai mare de s�r�cie, indiferent de v�rst�, educatie sau mediul de rezident�. Analiza datelor din Ancheta Bugetelor de Familie a indicat faptul c� romii sunt expusi unui risc de s�r�cie de zece ori mai mare dec�t celelalte etnii (33 % dintre ei tr�iau �n s�r�cie absolut� pe baza pragului national al s�r�ciei din 2013, �n timp ce doar 3,4 % din populatia care nu este de etnie rom� au avut niveluri de consum sub pragul s�r�ciei). �ngrijor�tor este faptul c� riscul de s�r�cie este extrem de mare pentru copiii romi – rata de s�r�cie �n cazul lor este de 37,7%, �n timp ce rata national� a s�r�ciei este de doar 4,3%�, se arat� �n strategie. �Raportul de analiz� privind contractarea serviciilor sociale �n context national si european� spune c� �n perioada 2010-2014 sistemul de servicii sociale din Rom�nia a r�mas slab finantat. ��n conditiile unei medii europene de 2,2% din PIB alocat serviciilor sociale, Rom�nia nu a cheltuit niciodat� mai mult de 0,3% (2005) – 0,5% (2012) cu aceste servicii. �n general, cheltuiala cheltuiala cu serviciile sociale si medicale din Rom�nia (cumulat), nu dep�sea 5% din PIB �n 2010, �n conditiile unei medii europene de 10%�, se arat� �n document. Potrivit acestuia, �n Rom�nia, costurile din sistemul de asistent� social� sunt alocate preponderent pentru beneficii sociale/prestatii, desi societatea civil� a argumentat �n nenum� rate r�nduri c�, �n lipsa complet�rii lor cu serviciile sociale, acestea nu reusesc s� adreseze �n mod eficient incluziunea social� a beneficiarilor sau s� limiteze dependenta acestora de ajutorul financiar al statului. Datele Ministerului Muncii arat� c� �n primul semestru din acest an num�rul mediu lunar de familii beneficiare de venit minim garantat a crescut la 252.688 familii, �n crestere cu 4,8%, fat� de aceeasi perioad� a anului precedent. �Num�rul mediu lunar de familii beneficiare a crescut de la 241.004 �n semestrul I 2014 la 252.688 �n semestrul I 2015, cu 11.684 familii (4,8%). Suma pl�tit� �n semestrul I 2015, de 348.024.611 lei, a fost mai mare cu 15.012.339 lei (4,5%) dec�t �n semestrul I 2014. Judetele cu cel mai mare num�r de familii beneficiare de venit minim garantat (peste 8.000) au fost Mures, Olt, Arges, Iasi, D�mbovita, Bac�u, Vaslui, Teleorman, Galati, Buz�u si Dolj�, informeaz� Ministerul. Suma pl�tit� din bugetul Ministerului pentru �ntreg programul de acordare a venitului minim garantat (ajutorul social, contributii pentru asigur�rile de s�n�tate si asigurarea obligatorie a locuintelor) �n semestrul I a fost de peste 369,7 milioane lei, mai mare cu 1.9 milioane lei (5,1%) fat� de aceeasi perioad� a anului precedent.