O nou� editie a Taberei Internationale de Arheologie, la Polocin

Cea de-a VII-a editie a Taberei Internationale de Arheologie de la Polocin, comuna Pogonesti, aduce la B�rlad un grup de 18 liceeni si studenti din tar� si de pe dou� continente. Importanta sitului de la Polocin este dat� de descoperirile f�cute �n ultimii ani, c�nd au fost scoase la lumina zilei vestigii unicat �n Europa, de o valoare inegalabil�.

Editia de anul acesta a taberei de la Polocin, este organizat�, ca �n fiecare an, de Clubul �Rotary� B�rlad. Deschiderea oficial� a avut loc acum dou� zile, la Muzeul �Vasile P�rvan� B�rlad, iar tab�ra se va �ncheia pe 6 august. Anul acesta, au venit la B�rlad liceeni si studenti din Turcia, Polonia, Franta, Spania, Italia, Danemarca, SUA si, evident, Rom�nia. Este vorba despre mai multi studenti de la Facultatea de Istorie din cadrul Universit�tii �Alexandru Ioan Cuza� Iasi si de la Universitatea �Dun�rea de Jos� Galati. Pe durata desf�sur�rii taberei, participantii vor petrece cea mai mare parte a timpului cercet�rilor. Din program mai fac parte si activit�ti menite s� �i introduc� pe tineri �n tainele arheologiei si a tehnicilor arheologice. Oaspetii str�ini vor lua contact si cu obiceiurile culinare rom�nesti, dar mai ales cu povestile spuse �n jurul traditionalelor focuri de tab�r�. Toni Lungu, presedintele Clubului �Rotary� B�rlad, a spus c�, �n total, �n editiile precedente, peste 100 de elevi si studenti rom�ni si str�ini au participat la s�p�turile arheologice de la Polocin, si tot at�tia tineri rom�ni rotarieni au plecat �n str�in�tate, �n tabere similare. Muzeograful Mircea Mamalauc�, directorul Muzeului �Vasile P�rvan� B�rlad si coordonatorul santierului de la Polocin si profesorul Vasile Cotiuga, din cadrul Facult�tii de Istorie de la Iasi au punctat pentru participantii la tab�r� c� �n aceast� zon� au fost f�cute unele din cele mai importante descoperiri din Europa. �Aceste locuri pe care v� aflati voi acum sunt pline de istorie. Practic, toate perioadele mari ale istoriei se reg�sesc at�t �n muzeul nostru, c�t si �n oricare muzeu din Rom�nia. Pe teritoriul t�rii, nu cu mult timp �n urm�, s-a f�cut o descoperire arheologic� foarte important� si s-a constatat c� cel mai vechi homo sapiens din Europa a tr�it pe teritoriul Rom�niei. Este vorba despre Ion de la Anina iar acea mandibul� care i-a fost atribuit� a fost datat� la 40.000 ani �naintea lui Hristos. �n acest moment, este considerat cel mai vechi vestigiu al prezentei lui homo sapiens �n Europa. Ion de la Anina si semenii s�i au venit din Africa, �n urm� cu 40.000 ani, si a g�sit aici neanderthalienii, pe care �n cele din urm�, i-a eliminat. Tot aici s-a dezvoltat prima mare civilizatie a omenirii, respectiv civilizatia Cucuteni, ce a cuprins o mare parte din teritoriul Rom�niei de ast�zi, a Republicii Moldova si a Ucrainei. La acea vreme, nu se stia nimic de str�lucirea Romei si a Greciei, �nc� nu ap�ruser� orasele din Mesopotamia si civilizatia de pe Nil, dar aici a existat o civilizatie str�lucit�, a subliniat Mamalauc�. Dup� scurta trecere �n revist� a sitului Polocin, s-au mentionat cele mai mari descoperiri de aici. Este vorba despre zeci de morminte de �nhumatie si de incineratie si obiecte intacte (vase ceramice, un pahar de sticl�, o strachin�, un pieptene din corn de cerb, un colier din m�rgele de sticl�, etc.). �n 2013 si 2014 au rev�zut lumina zilei patru locuinte de suprafat� dat�nd din secolul IV, din cultura S�ntana de Mures – Cerneahov. Cele mai multe descoperiri specifice acestei culturi au fost f�cute �n anii �70 – �80, �n B�rlad, zona numit� Valea Seac�, sub coordonarea arheologului Vasile Palade. Atunci a fost dezgropat� cea mai mare necropol� din Europa, const�nd �n 547 de morminte si 45 de locuinte.