Frecventa cazurilor de suicid la tinerii de 15 – 19 ani este cu 50% peste media european, iar la adulti este cu 21% mai mare, n timp ce tulburarea depresiv major ocup locul al doilea, dup durerile de spate, n topul afectiunilor ce determin dizabilitate, arat Asociatia Romn de Psihiatrie.
n Romnia, frecventa cazurilor de suicid la tinerii de 15 – 19 ani este cu circa 50% peste media european si cu 21% mai mare la adultii romni n vrst de 50 – 54 de ani. Conform Institute for Health Metrics and Evaluation (2013), tulburarea depresiv major ocupa locul al doilea (dupa durerile de spate) n privinta afectiunilor ce determina disabilitate n Romnia, arat un comunicat al Asociatiei Romne de Psihiatrie si Psihoterapie (ARPP) si Aliantei Romne de Preventie a Suicidului (ARPS). Potrivit sursei citate, depresia este o afectiune care adesea scap nediagnosticat si de multe ori este recunoscut doar atunci cnd are loc tentativa suicidar, uneori chiar dac persoana si anunt din timp gndurile legate de sinucidere. n Romnia, desi nu exist studii epidemiologice cu privire la incidenta depresiei n rndul populatiei generale, se estimeaz ca aproape 10% din populatia Romaniei sufer tulburari de tip depresiv. Obstacolele vietii cotidiene adesea precipit evolutia bolii si duc mai rapid ctre sinucideri cum a fost si cea de luni, n care un brbat si-a pus capt zilelor n statia Eroii Revolutiei, spune Ctlina Tudose, secretar general al ARPP. Profesorul Florian Tudose, defunctul su sot, spunea n 2007, c jumtate din persoanele care sufer de depresie nu se prezint deloc la medic, iar dintre cele investigate medical, jumtate rmn nediagnosticate. Prea multe persoane cad fie n capcana unor reclame la tratamentele naturiste, ce apar incisiv n mediul online, fie pot fi atrase cu mult usurint de diversi vindectori, cu har oratoric, ns fr o pregtire de specialitate care s le ofere un suport solid pentru tratament. Abordarea profesionist a depresiei este imperios necesar. Stim c, dintre toti pacientii cu depresie, jumtate nu se prezint deloc la medic. Dintre pacientii cu depresie care sunt investigati medical, jumtate rmn nediagnosticat, iar dintre cei diagnosticati jumtate rmn netratati. n plus, dintre pacientii tratati, numai un sfert sunt tratati corespunzator, afirma Florian Tudose. Presedintele ARPS, Doina Cozman, arat c, n perioada de dinainte de Revolutie, n momentul n care Romniei i s-au cerut datele despre sinucidere, s-a rspuns cum c romnii sunt o natiune att de sn- toas, nct nu ne intereseaz aceast problem a sinuciderii. Astfel, mai mult de trei decenii, Romnia nu a trimis date despre sinucidere ctre organisme internationale, precum Organizatia Mondial a Snttii. n documentul ce prezint strategia Ministerului Snttiii pentru perioada 2014 – 2020, autorittile par a recunoaste c pn nu de mult timp promovarea snttii mintale si prevenirea tulburrilor mintale a constituit o tem relativ neglijat ca prioritate de sntate public si c exist servicii comunitare insuficient dezvoltate, si un model prevalent de ngrijire nvechit, necentrat pe client. Cu toate acestea, bugetul destinat programelor nationale de sntate mintal (www.ms.ro), reprezint nc o parte insignifiant din totalul bugetului programelor nationale de sntate (0,002% n 2015), mai arat cele dou organizatii. ARPP a depus deja n atentia Ministerului Snttii si asteapt un rspuns la o solicitare de finantare pentru primul pas al unui program national care s mbuntteasc abordarea terapeutic a pacientilor cu risc suicidar sporit n cadrul psihiatriei de legatur. Totodat, ARPS va initia un proiect de modificare a legii ce reglementeaza abordarea pacientului n timpul crizei suicidare si finantarea nationala a unor centre antisuicid, se mai spune n document.
