Pe 24 iunie, de Snziene, romnii din tar si de pretutindeni au srbtorit Ziua National a Iei. Srbtoarea a fost marcat si la Vaslui, unde, ieri, a avut ieri, n premier, Marsului iei romnesti. Initiativa a apartinut Clubului Kiwanis Vaslui si membrii TIKIRO – tineretul kiwanian vasluian. Asear, au fost invitati n Piata Civic toti cei care ndrgesc ia romneasc. Vasluienii care au rspuns invitatiei s-au mbrcat n ii, cmsi sau costume tradit ionale, cu intentia declarat de a promova imaginea frumoas a traditiilor si a orasului nostru. Marsul s-a desfsurat pe traseul Piata Civic-Parcul Copou, sub privirile ncntate ale trectorilor.
Ia, cmasa traditional romneasc, a fost, ieri, celebrat n 48 de tri si n sute de orase de ctre cei care mbrtiseaz cultura romneasc. Ia, numit si cmas cu altit, este cea mai cunoscut si, cu sigurant, cea mai reprezentativ pies a costumului traditional romnesc. Nu se cunoaste cu precizie momentul aparitiei acestui articol de mbrcminte, ns cercetrile atest faptul c ia ar putea data nc din perioada culturii Cucuteni. Este un obiect vestimentar realizat integral manual, pe pnz de bumbac, in sau borangic, cu broderii ample si bogate, n culori vii, avnd adesea aplicatii de mtase, paiete sau mrgele. Ie este un termen care se adreseaz exclusiv cmsii purtate de ctre femei. Nu doar c aceste broderii cusute manual sunt unicat, dar ele erau realizate n mare tain, pentru ca povestea spus cu ajutorul acului de cusut s nu fie surs de inspiratie pentru nicio alt fat din sat. Zestre de pret, oferit n dar din generatie n generatie, ia era adesea lucrat ntro perioad lung de timp, fiind modificat pentru a corespunde vrstei sau statului social al femeii care o purta. Croiala acestei cmsi tradit ionale romnesti sugereaz forma unei cruci – o bucat de material de forma dreptunghiular, cu mneci largi si o deschiztur rotund n partea de sus, numit si gura iei. Aceasta din urm este ntrit cu o custur specific, realizat cu fire de bumbac sau mtase, n culori asortate cu broderiile de pe restul cmsii. Mnecile iei sunt ncretite la umeri si uneori si la ncheieturile minilor, formnd volnase delicate. Nu este o ntmplare faptul c ia imit forma crucii, deoarece viata satului romnesc este strns legat de credinta n Dumnezeu. Mai mult dect att, unul dintre motivele des ntlnite pe cmsile traditionale romnesti este chiar simbolul crucii. Numeroase personalitti ale Romniei, dar si de pretutindeni, au ales s integreze ia n garderoba de zi cu zi. Regina Elisabeta si prima Regin a Romniei a fost fascinat de frumusetea portului traditional, pe care l-a adoptat si l-a impus ca standard la curtea regal. Regina Maria, nepoat a Reginei Victoria a Marii Britanii si cea de-a doua Regin a Romniei, a fost una dintre marile promotoare ale portului traditional romnesc, pe care l-a iubit si l-a purtat cu elegant. n urma sa au rmas numeroase fotografii care atest dragostea pe care Regina a purtat-o iei romnesti. Datorit ei, aceast cmas a devenit un adev rat etalon vestimentar pentru toate femeile din aristocratia romneasc si a fost purtat cu drag att de Principesa Ileana, ct si de Principesa Elena. Nu doar persoanele de rang nalt si-au ndreptat atentia asupra acestei cmsi traditionale. Mari artisti au pictat pe pnzele lor femei mbrcate n portul romnesc, precum pictorii Henri Matisse (tabloul La Blouse Roumaine, realizat n anul 1940) sau Constantin Daniel Rosenthal (tabloul Romnia revolutionar, realizat la Paris, n anul 1850 – modelul care i-a servit pictorului drept muz este Maria Rosetti, sotia lui C. A. Rosetti). Nicolae Tonitza, Camil Ressu, Ion Theodorescu-Sion, Francisc Sirato sau Dumitru Ghiat sunt cteva dintre numele marilor artisti romni pe care portul popular i-a inspirat n realizarea operelor artistice. De asemenea, cntreata Maria Tnase s-a numrat printre personalittile care au purtat ia romneasc, fcnd-o cunoscut n ntreaga lume.
