C�t ne sup�r� un franc? Dar 120.000?!

�n ultimii cinci-sase ani, cele 13 unit�ti bancare prezente �n B�rlad au acordat cu aproximatie peste 400 de credite �n franci elvetieni, �nsum�nd peste un milion de lei. Acum, c�nd cursul de schimb al acestei monede a atins maximul istoric de 4,47 lei pentru un franc, clientii b�ncilor sunt �n pragul disper�rii. Cel mai sup�rat b�rl�dean are de achitat un credit de 120.000 de franci (peste o jum�tate de milion de lei) si pl�teste, ast�zi, o rat� de trei ori mai mare dec�t cea de la data contract�rii creditului.

Apogeul cererilor de finantare �n franci elvetieni s-a consemnat, la B�rlad, ca de altfel �n �ntreaga tar�, �ntre anii 2007- 2009, c�nd un franc era cotat la doar 1,75-2,00 lei. Lumea s-a �ngr�m�dit „ca la piat�” si a reusit s� se �mprumute masiv �n aceast� moned� si datorit� unei decizii a B�ncii Nationale a Rom�niei. La 1 ianuarie 2008, aceast� institutie a ridicat gradul de �ndatorare a populatiei de la 60% la 80% din venituri. „Inevitabil, creditele �n franci au devenit, de-odat�, foarte atractive pentru populatie. Erau cele mai c�utate de pe piat�, fiind vorba despre o moned� care prezenta �ncredere. Paradoxal, si acum sunt foarte c�utate, �ns� b�ncile nu le mai ofer�. Dintr-un motiv simplu: cursul nu s-a stabilizat �nc� si sunt toate sansele ca moneda s� revin� la circa 3 lei”, ne-a declarat un bancher local. Pentru a sc�pa de presiunea pus� de creditorii care nu �si mai permit s� �si achite �mprumuturile contractate, b�ncile au luat �n calcul trei variante de interventie pe piat�. �n primul r�nd, toate unit�tile vor s� se adreseze instantelor cu solicitarea de a se �ngheta cursul la un maxim de 3 lei pentru un franc elvetian. Varianta a doua ar fi convertirea �n lei a creditelor contractate �n franci, f�r� garantii din partea creditorilor, cu o dob�nd� de maximum 20% sau micsorarea marjei la creditare. Pe rom�neste, b�ncile vor s� forteze m�na statului s� permit� populatiei s� �si achite creditele c�t mai aproape de valoarea la care au fost contractate. „Spre exemplu, un client, �n anul 2008, avea un salariu de circa 2.000 lei si pl�tea o rat� de 8-900 lei lunar. De atunci, salariul nu i-a mai crescut, �ns� valoarea ratei s-a triplat �n prezent. Este evident c� acel client, oric�t ar fi de binevoitor, nu �si mai poate permite s� �si achite creditul si este inclus, f�r� vin�, �n categoria r�u-platnicilor. Si asta pentru c� nu a putut prevedea, ca de altfel nici noi, acum sase ani c� moneda pe care a considerat-o sigur� va creste de trei ori �n raport cu leul. Credem c� b�ncile centrale vor interveni pe piat� cel mai t�rziu s�pt�m�na care vine”, ne-a declarat un alt angajat de la o banc� din B�rlad. Greut�tile celor are au credite �n franci nu se vor termina �ns� �n momentul �n care se va lua o decizie transant�. Unii dintre ei spun c� sunt hot�r�ti s� cear� la r�ndul lor ajutorul judec�torilor pentru recalcul�ri si chiar pentru a li se declara achitate creditele pl�tite de trei ori. Asta pentru c�, luna aceasta, orice rat� pl�tit� la un curs de 4,47 lei pentru un franc echivaleaz� cu valoarea a trei rate pl�tite la data contract�rii creditului.