Repere istorice

�n c�ut�rile sale, �nv�t�torul Iancu Bostan nu a identificat niciun b�tr�n care s� poat� da l�muriri despre �nceputurile satului M�l�iesti. Primele case ar fi fost construite �vreo 200 si ceva de ani, �n jurul curtilor boieresti, asezate pe acea vreme pe dealul dinspre V., curti ce aveau 12 od�i si erau asezate pe un platou �ntins cam de 2 ha, si care au ars acum vreo 60 de ani din temelie, dup� ce r�m�seser� pustii mult� vreme�. Prima mentiune documentar� a satului este din 1611. Mosia M�l�iesti ajunge �n proprietatea familiei Negel la 1708 c�nd Iordache Roset las� mosia M�l�esti prin testament fiicei sale Ecaterina si ginerelui s�u Constantin Costache. Un membru al acestei familii ilustre a construit sub �coast�, mai �n josul curtii�, �un rates cu un beci de vreo 100 m lungime si �n fundul lui a s�pat o f�nt�n� cu ap�r rece ca gheata. Acest beci este si azi (1940, n.a.) �n bun� stare, �n curtea locuitorului Ghe. Iovu. �n partea de S. a satului se �ntindea via boiereasc� cu vit� indigen� �n �ntindere de mai multe zeci de f�lci, unde poloboace f�r� num�r st�teau uitate �n alt beci f�cut sub cram� din zid�rie. / Azi pe acele locuri sunt pres�rate c�te o vie de produc�tori sau p�lcuri de salc�mi�. L�ng� curtea boiereasc� amintit�, un alt membru al familiei Negel, Grigoras (1735 – decembrie 1784), a construit o bisericut� din v�l�tuci pe la 1750-1780. �E asa de mult de atunci, �mi spunea mos Alex. Ciolacu – cel mai b�tr�n om din sat, mort acum, D(umne)zeu s�-l ierte, c� eu desi am 82 de ani, abia �mi aduc aminte, c� pe c�nd eram copil – iaca numai de-o schioap� -, m� jucam cu sindrilile furate din tinda bisericii, care r�m�seser� de c�nd fusese biserica reparat� complect si asta cu multi mai �nainte (cam pe la 1835), tot de un boier din familia Negelestilor numit Iancu Negel, care a acoperit-o cu sindril�, iar peretii i-a �mbr�cat cu sc�ndur� si ia schimbat si stranele. Tot mos Alexandru spunea c� acest boier era frate cu marele mitropolit V. Costache (�n realitate Iancu fiul lui Serban, fratele mitropolitului Veniamin Costache si al Catinc�i – n.a.) si se �nrudea pe departe cu familia Cuzestilor din Barbosi-F�lciu. Pe la 1865 se �nveleste cu tabl�, apoi la 1924 se repar� din nou, �nt�rindu-se cu am�nari legati �n fier din jur �mprejur�. Veniamin, fiul cel mai mic al lui I. Negel, botezat de mitropolitul Veniamin Costache, fratele s�u, st�p�neste mosia de pe valea Elanului, iar Serban, fiul cel mai mare al lui I. Negel, M�l�estii, dup� moartea tat�lui s�u (am redat traditia consemnat� de �nv�t�torul Iancu Bostan). Serban Negel, noul proprietar, era �un om falnic, frumos si glumet, dar cam usuratec, iar la b�tr�nete ajunsese ��n doaga copiilor� expresia lui mos Alex. Ciolacu, f�c�nd o multime de comedii de care roseau s�tenii si mai ales femeile si fetele satului, ce �ncepuse a creste pe zi ce trecea, asa c� pe la 1850-1860 erau vreo 20-30 case �n tot satul. Aproape de b�tr�nete, S. Negel se c�s�toreste cu �cucoana Zavastita�, c�reia �i d� din mosia M�l�esti cu scris �n regul�. Serban Negel si Zavastita au convietuit un an de zile. Serban Negel �si vinde partea de mosie unui Iamandi si p�r�seste aceste meleaguri f�r� a se mai auzi de el �n s�nul comunit�tii. Amintirile povestitorului (mosul Alex. Ciolacu) s-au estompat si transformat odat� cu trecerea timpului. Marian Ceru, de loc din Vutcani, face la r�ndul s�u c�teva aprecieri �n aceast� privint�, �n care �i arat� ca frati pe Serban si Sevastia, pe care le reproducem. �Dup� moartea lui Iancu Negel, copiii lui, Serban si Sevastia, au �mp�rtit mosia, biserica neav�nd sprijin s-a d�r�mat iar catapeteasma si parte din icoanele de secol XVII au fost mutate la biserica de la Albesti, altele r�m�n�nd la M�l�iesti pentru biserica nou�. Serban si Sevastia au �mp�rtit mosia pe din dou� la propriu, de-a lungul p�r�ului, primul lu�nd partea de r�s�rit, iar sora sa pe cea de apus. �n 1864 legea Rural� prevedea �npropriet�rirea cl�casilor pe partea de mosie sau sat pe care se aflau. Astfel, cei dinspre r�s�rit, de pe proprietatea lui Serban care era considerat� mai �str�mt� erau cei mai numerosi, 63 de gospodari, c�rora li s-a dat 146 de f�lci adic� mai putin dec�t li se cuvenea prin lege. �n partea de apus erau numai 26 de gospodari, care au primit 82 de f�lci. / Urmasii lui Iancu Negel nu au fost �n stare s� p�streze mosia M�l�iesti si au v�ndut-o �n dou� etape 1869 si 1873 sau 1874 lui Constantin N. Corbu�(a se vedea �Lohanul�, nr. 28, 2013). Hotii si r�uf�c�torii nu-i d�seau pace v�duvei Zavastita, �ntr-o noapte de toamn� i-au furat 100 de capete de vite – boi, juncani, m�nzati – din ocolul de la marginea satului, cauz� a vinderii p�rtii sale de mosie la 1864-1865. Dup� ce o cunoaste pe Aglaia Botez, fiica lui Mihalache Botez, un om foarte bogat la acele timpuri, t�n�rul avocat Costache Corbu din Iasi divorteaz� de sotia sa, c�s�torindu-se cu noua cucerire. Mihalache Botez le d� ca zestre partea de mosie din M�l�esti pe care a cump�rat-o de la Zavastita. Costache si Aglaia Corbu s-au asezat la M�l�esti pe la 1869-1870, iar pe la 1873-1874 cump� r� partea de mosie aflat� �n st�p�nirea familiei Iamandi, apoi alte p�rti de mosie din zon�. Locuitorii din M�l�esti, cl�casi, s�raci, munceau din greu, �n fiecare an ��nc�rcau obligatoriu �podhoac�, adic� gr�ne de c�te 6 ori pe an pentru Galati. Puneau c�te 2-3 perechi de boi la carele f�cut din lemn si 2-3 s�pt�m�ni nu mai vedeau casa. / Apoi �pontul�, adic� munca obligatorie pe mosia boiereasc�, �i omora, nu alta, entru c� aproape tot timpul erau ocupati cu �pontul� si cu �podhaua�, c�nd st�teau �nchisi s�pt�m�ni �ntregi, noaptea dormind prin beciuri, iar ziua muncind din greu m�nati de harapnicul vechilului boieresc nemilos�. Noi proprietari pun cap�t acestui sir de umilinte, �ntrez�rindu-se mari sperante pentru s�teni, mai ales c� sunt puse �n aplicare reformele lui Alexandru Ioan Cuza (1859- 1866), prin legea rural� din 1864 realiz�ndu-se �mpropriet�rirea lor. Cei lipsiti de p�m�nt primesc locuri �n vatra satului M�l�esti, care �n scurt timp num�r� 60-70 gospod�rii. Satul se desprinde de comuna Vutcani si devine comun� de sine st�t�toare p�n� la 1878, destinele sale administrative fiind conduse mult timp de boierul Costache Corbu. De numele lor sunt legate importante obiectiv din sat: spitalul si biserica, a c�rei constructie �ncepe la 1888 si se termin� la 1892, ��n stil gotic�, de o rar� frumusete, pe care o �nzestreaz� cu odoare si 40 de f�lci de p�m�nt pentru �ntret- nerea l�casului religios si a slujitorilor s�i (conform �nv�t�torului Iancu Bostan). Dup� exproprierea din 1918, biserica a r�mas cu 12 f�lci de p�m�nt. Biserica avea o �n�ltime de aproximatiuv 25 metri, 17 turnuri si turnulete. Opiniile istoricilor difer� �n privinta ridic�rii l�casului de cult. Biserica din M�l�iesti a fost construit� �n jurul anului 1885, dup� alte opinii 1892 sau 1893. Dup� sfintirea bisericii Costache Corbu r�m�ne paralizat si �este purtat �ntr-un c�rucior p�n� la 1895 c�nd moare. Acum osemintele lui odihnesc somnul vesnic �n cavoul frumoasei lui biserici din M�l�esti, la care a tinut mai mult ca la alte mosii si asteapt� si osemintele si osemintele dragii lui sotii, cu a c�rui concurs si ad�nc� �ntelegere a nevoilor poporului, a lucrat la operele sale de binefacere si care mai tr�ieste �nc� 34 de ani, continu�nd binefacerile, si moare �n 1929. Este �nmorm�ntat� la B�rlad Credem c� �n cur�nd d-na Eleonora Botez si d-l Constantin Botez, proprietarii actuali si mostenitori ai vechilor boieri, o vor aduce s� se odihneasc� pentru vesnicie al�turi de sotul ei iubit, ce desigur c-o asteapt� / Azi, satul M�l�esti num�r� 131 capi de familie, cu peste 600 suflete, are 2 biserici, dintre care una rivalizeaz� cu cele mai mari catedrale din orase, un spital ce este �ntretinut de stat si scoala, care este cea mai modest� dintre toate cele 3 institutii� (potrivit �nv�t�torului Iancu Bostan).

Scoala

Potrivit �nv�t�torului Iancu Bostan, scoala din satul M�l�iesti a fost �nfiintat� la 1880 (a se vedea �n acest sens si Constantin Lasc�r, �Contributiuni monografice asupra scoalei primare din judetul F�lciu�, Husi, Atelierele Zanet Corl�teanu, 1936, p. 11), iar localul a fost construit �n 1890, p�n� atunci desf�sur�ndu-se activit�ti didactice �ntr-o cas� a filantropului Costache Corbu. Dimensiunile clasei construite erau reduse, mai ales �n raport cu celelalte constructii datorate familiei Corbu. �n 1924, sunt demarate lucr�rile de constructie a unei noi s�li de clas�, a cancelariei si antretului, la initiativa �nv�t�torului Iancu Bostan si concursul locuitorilor din satul M�l�iesti si �ntr-o mic� m�sur� a Prefecturii judetului F�lciu, �care s-a ar�tat foarte vitreg� cu aceast� scoal�, cu toate promisiunile diferitilor prefecti care s-au perindat la conducerea ei�. Sfintirea scolii este s�v�rsit� la 1 septembrie 1936, f�r� participarea autorit�tilor scolare si judetene. Scoala are de acum dou� s�li de clas� si locuint� pentru director. �n 1941 era deservit� de trei �nv�t�tori.

Aspecte spirituale

Iancu Bostan semnaleaz� existenta a dou� biserici �n satul M�l�esti, �din nefericire foarte putin frecventate de credinciosi. Totusi, nu exist� nici o sect� religioas�. Cimitirul, situat l�ng� vechea biseric�, nu prea e bine �ngrijit. Vara, �n loc de iarb� si flori, cresc b�l�rii si c�tin�, ce adesea acoper� si morminte si cruci si tot. Preotul satului are un c�mp vast de activitate, c�ut�nd s� scoat� din sufletul credinciosilor �nt�i ereziile, apoi s�-i conving� s� frecventeze biserica, s� duc� o viat� de buni crestini si s� �ngrijeasc� de si de cimitir, care-i locasul celor scumpi ai lor, care azi nu mai sunt�.

Costin Clit