Ziua Nationalã fãrã Tutun, marcatã, în fiecare an, în a treia joi din noiembrie, urmãreste sã atragã atentia asupra impactului pe care îl are fumatul asupra sãnãtãtii oamenilor.
Agentia Nationalã Antidrog (ANA), prin intermediul centrelor sale de prevenire, evaluare si consiliere antidrog, a folosit acest prilej pentru a derula, la nivel national, activitãti de informare-sensibilizare-constientizare în mediul scolar, familial si în comunitate, asupra riscurilor consumului de tutun si de formare de abilitãti de viatã sãnãtoasã. Totodatã, având ca temã „Ajutã-mã sã cresc!“, Ziua Nationalã fãrã Tutun a oferit Agentiei Nationale Antidrog cadrul informãrii si sensibilizãrii populatiei nefumãtoare cu privire la riscurile la care se supune prin inhalarea fumului de tigarã – asa numitul „fumat pasiv“ -, alãturi de încurajarea acesteia din urmã de a-si solicita dreptul la un aer fãrã fum de tigarã, prin respectarea prevederilor legale în vigoare. Cu acest prilej, Centrul de Prevenire Evluare si Consiliere Antidrog Vaslui a organizat, ieri, în parteneriat cu Directia Judeteanã pentru Sport si Tineret Vaslui, Scoala Gimnazialã „Constantin Parfene“ Vaslui si Clubul Dance Factory Vaslui o activitate tip Flash Mob, la care au fost invitati sã participe, alãturi de voluntarii antidrog, aproximativ 150 de elevi ai claselor V-VIII. Evenimentul a avut loc joi, 20 noiembrie, în pauza mare, în curtea scolii men- tionate. Pentru sensibilizarea opiniei publice, la ora 13.00, voluntarii antidrog au distribuit materiale informative (pliante si flyere), în Centrul Civic al orasului. Campania prilejuitã de Ziua Nationalã Fãrã Tutun a fost sustinutã si prin activitãti de informare- constientizare cu privire la consecintele fumatului activ/pasiv, în rândul elevilor de gimnaziu si liceu din institutiile de învãtãmânt din judet, în parteneriat cu CPECA Vaslui. Specialistii ANA atrag atentia si asupra efectelor dãunãtoare în planul sãnãtãtii ale fumatului secundar, în special asupra copiilor care cresc în familii cu cel putin un membru fumãtor. Fãrã voia lor, acestia sunt expusi atmosferei viciate de fumul de tutun si, în plus, existã un risc crescut de a deveni ei însisi fumãtori. De aceea, exemplul personal al prin- tilor de nefumãtori este cel mai bun mijloc pentru a-si convinge copiii sã nu fumeze. În România, se fumeazã zilnic peste 5 milioane de pachete de tigãri, iar aproximativ 85% dintre pacientii cu cancer bronhopumonar sunt fumãtori, potrivit Societãtii Române de Pneumologie. Totodatã, studiile au arãtat cã 89% dintre fumãtorii din tara noastrã si-ar dori sã reducã numãrul tigãrilor sau sã renunte complet la fumat. Conform Organizatiei Mondiale a Sãnãtãtii, fumatul produce în prezent circa 6 milioane de victime anual, dintre care peste 5 milioane sunt utilizatori si ex-utilizatori, iar mai mult de 600.000 sunt nefumãtori expusi fumatului pasiv. Se estimeazã cã, pânã în anul 2020, numã rul deceselor ar putea creste la 7,5 milioane pe an, fumatul determinând 10% din totalul deceselor. Efectele negative ale fumatului nu se limiteazã la fumãtor, ele rãsfrângându-se dramatic si asupra celor aflati în proximitatea sa. Fumatul pasiv este tot mai frecvent recunoscut ca factor de risc la locul de muncã si ca o amenintare la adresa sãnãtãtii publice. Numeroase studii aratã cã fumatul pasiv este o cauzã a bolilor cardiace si a cancerului pulmonar la adultii expusi. În Europa, bolile legate de fumat fac anual 650.000 victime; dintre acestea, 80000 de decese sunt urmare a fumatului pasiv.
Cobzaru Valerica, coordonator CPECA Vaslui
