Dupã un AVC ischemic se va institui un tratament complex, care trebuie urmat apoi toatã viata. Evident, de la o etapã la alta, terapia medicamentoasa poate suferi schimbãri în functie de evolutia pacientului, dar tratamentul nu trebuie întrerupt. Alãturi de medicatie, la fel de important este stilul de viatã, care poate tine sub control factorii de risc ce concurã la aparitia accidentelor vasculare.
Prof. Dr. Cristian Dinu Popescu, seful Clinicii de Neurologie din cadrul Spitalului de Recuperare Iasi, face câteva precizãri extrem de importante: „În cele mai multe cazuri, este necesarã instituirea unui tratament medicamentos care poate sã previnã aparitia unui nou accident vascular cerebral. În functie de problemele medicale ale pacientului – hipertensiune sau alte probleme de naturã cardiovascularã, colesterol mãrit sau diabet, se pot recomanda o serie de medicamente, printre care antiagregantele, anticoagulantele, normocolesterolemiantele, antidiabeticele si hipotensoarele.
Aspirina
Medicatia cu actiune antiplachetarã (inhibã agregarea trombocitelor, care pot forma trombi). Aspirina este cel mai des folositã în acest scop, existând multiple studii medicale de specialitate care au dovedit eficienta acesteia în profilaxia accidentului vascular cerebral si al infarctului de miocard. Se practicã astãzi si asa numita dublã antiagregare (de exemplu Aspirinã în asociere cu Clopidogrel)
Medicatia anticoagulanta: preventia accidentului vascular cerebral de natura embolica
Medicatia anticoagulantã, care trebuie adminitratã zilnic si necesitã monitorizare lunarã a timpilor de coagulare pentru a preveni sângerã rile secundare supradozãrii (anticoagulantele cel mai des folosite în profilaxia accidentului vascular cerebral sunt dicumarinicele). În ultimii doi ani au fost lansate în practicã medicalã trei anticoagulante noi. Noile anticoagulante – Dabigatran (inhibitor direct de thrombinã), Apixaban si Rivaroxaban (inhibitori directi ai factorului X activat) se apropie de profilul anticoagulantului oral ideal. Aceste anticoagulante sunt aprobate pentru preventia accidentului vascular cerebral de naturã embolicã la pacientii adulti cu fibrilatie atrialã nonvalvularã. Existã riscul de sângerare legat de folosirea acestor noi anticoagulante, motiv pentru care prescrierea si urmãrirea pacientului trebuie fãcute de medicul specialist.
Medicatie pentru colesterol
Medicatia hipocolesterolemianta este reprezentatã prin douã grupe de medicamente care sunt folosite în tratamentul dislipidemiilor, statinele care scad nivelul colesterolului si fibratii care scad nivelul trigliceridelor.
Medicamente pentru hipertensiune
Medicatia antihipertensivã este reprezentatã de 4 grupe medicamentoase si anume: inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IEC), blocant ii receptorilor de angiotensia II, agentii beta blocanti si diureticele.
Medicamente care stimuleaza neuroplasticitatea cerebrala
Acestea temporizeazã ateroscleroza cerebralã si îmbunãtãtesc auzul, vãzul, echilibrul. „Medicamentele care stimuleazã neuroplasticitatea cerebralã au ca obiectiv si prevenirea degradãrii cognitive. Pot avea efecte hipotensoare sau sunt protectoare a endoteliului (n.r. – tunica internã a vasului de sânge) temporizând ateroscleroza cerebralã. Aceste medicamente fac ca unele functii cum ar fi auzul, vãzul, echilibrul sã fie mai bune. Deci, medicamentele care pot fi luate în faza postacutã a unui AVC au si rol de profilaxie asupra degradãrii cognitive sau a diminuãrii functiilor analizatorilor – auz, sensibilitate. Atentie: ele trebuie luate doar la indicatia medicului si doar dacã se constatã aceste disfunctii. Nu are rost sã fie luate în plinã stare de sãnãtate. Celebrolysinul are un regim de prescriere într-o curã de 10 zile a câte 10 ml pe zi în perfuzie. Rezultatele unor studii recente sugereazã folosirea a peste 30 ml pe zi la cazurile cu declin cognitiv important sau cu dementã. Dupã care se întrerupe douã luni, deoarece administrarea a declansat un proces de neuroplasticitate cerebralã care are nevoie de o anumitã perioadã de timp pentru a se produce. Terapia cu pauzele de rigoare – se recomandã pe perioadã mai lungã ceea ce înseamnã ani de zile. Tanakan se recomandã pe perioade mai lungi, ceea ce înseamnã luni de zile. Un efect benefic depistat la trei sãptãmâni de tratament fãrã întrerupere va fi consolidat de terapia din lunile urmãtoare. La fel si la medicamentul Oxibral se poate creste doza de la o capsulã, la douã capsule pe zi dacã se constatã îmbunãtãtiri. Si tratamentul cu aceste medicamente poate fi urmat câteva luni. Mai sunt si alte produse, cum ar fi Actoveginul, care este utilizat într-un numãr important de tãri. Aceastã variantã de medicatie îmbunã tãteste niste abilitãti din sfera neuropsihologicã. Memoria, judecata, rationamentul, stãrile emotive sunt partial corectate cu acest tip de medicatie. Mai mult, administrarea acestui medicament nu creste riscul de crize comitiale. Si atunci este utilizat numai în anumite cazuri cu rezultate încurajatoare.
Prevenirea unui nou AVC presupune si schimbarea stilului de viata!
Terapia medicamentoasã urmatã riguros si corect, alãturi de un stil de viatã sãnãtos duc la diminuarea riscului de a suferi un nou AVC.
Tensiunea arterialî: cel mai mai redutabil factor de risc
Valorile tensiunii arteriale – Plasarea în limite normale a tensiunii arteriale va îndepãrta un AVC si, chiar dacã acesta se va produce, îi va micsora amploarea deficitului (paralizii etc). Deci, tensiunea arterialã reprezintã cel mai mai redutabil factor de risc si cel care poate fi relativ usor de tratat prin cooperarea cu medicul de familie la care se adãugã medicul neurolog si cardiolog.
Diabetul
Diabetul zaharat – Colaborãm foarte bine cu colegii de la diabet. La diabeticii noi, acceptãm o glicemie la 1,7-1,8 si colegii de la diabet stiu sã mentinã glicemia la aceste valori fãrã sã inducem un risc suplimentar pentru aparatul cardio-vascular. Deci si diabetul zaharat reprezintã un important factor de risc pentru producerea unui AVC.
Nu neglijati valorile crescute ale colesterolului
Valorile crescute ale colesterolului – acestea nu trebuie neglijate. Existã medicatie hipocolesterolemiantã, dar aceasta trebuie luatã în doza si în sortimentul recomandat de medic. În prezent se practicã o terapie individualizatã care nu are ca tintã obligatorie scãderea concentratiei plasmatice sub limita superioarã a normalului, ci doar scã- derea procentualã (20-25%) din valoarea existentã.
Bolile cardiace generatoare de emboli
Bolile cardiace generatoare de emboli (mici cheaguri de sânge) la creier, cum ar fi fibrilatia atrialã sau infarctul de miocard. În aceste cazuri existã o anumitã stare de coagulabilitate crescutã – sângele are un asa numit contrast ecografic spontan la examenul ecografic al cordului. Toti acesti factori pot contribui la accidentul embolic – un embol blocheazã circulatia dintr-un vas cerebral. Terapia profilacticã se realizeazã prin intermediul medicatiei antiagregante sau anticoagulante. Aceasta medicatie are rolul de a opri formarea unor mici cheaguri de sânge. „Medicatia antigregantã include fie aspirinã, fie ticlopidina, clopidogrel sau plavix. Însã, atentie: aspirina are si ea riscurile ei: aspirinã luatã pe stomacul gol poate provoca un ulcer chiar cu hemoragie. Aspirina se administreazã cu niste precautii, motiv pentru care pacientul este întrebat: „Care este starea tubului digestive?“, „Ati mai luat?“, „Ce reactie ati avut?“, „Ce dozã ati luat?“ Tocmai de aceea, orice fel de medicament trebuie luat la recomandarea unui specialist. Nu începem sã luãm aspirinã doar pentru cã am auzit cã previne aparitia unui AVC. Ea se recomandã în anumite cazuri si numai de cãtre un specialist cardiolog sau neurolog. De asemenea, trebuie fãcutã diferent a între medicatia antiagregantã si medicatia anticoagulantã. Aceasta din urmã se dã în cazul în care existã deja trombi (cheaguri de sânge) care trebuie dizolvati“, precizeazã prof. dr. Popescu.
Alimentatie: atentie la produsele care au un continut mare de sare!
Alimentatia – trebuie evitate consumul de bãuturi alcoolice, consumul de alimente cu continut mari de grãsimi sau de alimente sãrate. Atentie la produsele semipreparate, la condimentele gen „Vegeta“ sau chiar la unele lichide care au un continut crescut de sare. De exemplu, apa mineralã are un continut crescut de sodiu si nu face bine pacientilor cu HTA, mai ales celor care au fãcut deja un accident ischemic cerebral. Fumatul – nicotina contribuie la dezvoltarea aterosclerozei si la aparitia hipertensiunii arteriale. Fumatul este principalul factor de risc modificabil pentru AVC. Riscul fumãtorilor de a avea AVC este de 2-4 ori mai mare decât riscul nefumãtorilor. În cazul unui fumãtor înrãit, dupã ce renuntã la fumat, riscul AVC scade, ajungând pânã la normal (egal cu riscul populatiei nefumãtoare). Sedentarismul si obezitatea – activitatea fizicã practicatã regulat, în functie de vârstã si de conditiile fizice ale fiecãrei persoane ajutã la mentinerea unei greutãti optime, îmbunãtãteste circulatia sângelui, scade tensiunea arterialã, creste colesterolul „bun“ si scade colesterolul „rãu“„, completeazã prof. dr. Cristian Dinu Popescu.
Controale medicale periodice
„Un pacient cu un avc ischemic în istoric trebuie sã facã periodic o serie de controale si analize simple: mãsurarea tensiunii arteriale (lunar la cabinetul medicului de familie), determinarea nivelului de colesterol din sânge si al glicemiei – mãcar o datã la sase luni. Este recomandabil sã se facã periodic si constant aceste verificãri, mai ales dacã persoana în cauzã are si factori de risc nemodificabili (vârsta înaintatã, antecedente personale si familiale de AVC, accident ischemic tranzitor sau infarct miocardic). Este importantã cunoasterea valorilor acestor parametri, pentru a putea fi tinuti sub control“, încheie prof. dr. Cristian Dinu Popescu.
