Accidentul vascular cerebral ischemic este întâlnit în majoritatea cazurilor – aproximativ 80-85% dintre accidentele vasculare cerebrale (AVC), Cel mai frecvent, AVC ischemic apare la persoanele în vârstã, dar existã situatii când si tinerii ajung în spital din cauza unui astfel de eveniment nedorit. Un AVC ischemic este cauzat de un cheag de sânge care blocheazã circulatia sangvinã dintr-o anumitã zonã a creierului. Existã mai multe mecanisme care pot duce la aparitia cheagului de sânge si, în final, la producerea unui AVC ischemic.
Prof. dr. Cristian Dinu Popescu, seful Clinicii de Neurologie din cadrul Spitalului de Recuperare Iasi: „Un accident vascular cerebral ischemic este cauzat de un cheag de sânge care blocheazã circulatia sangvinã dintr-o anumitã zonã a creierului. Existã mai multe mecanisme care pot duce la un AVC ischemic. În primul caz cheagul de sânge se poate dezvolta într-o arterã îngustatã care irigã creierul. O altã situatie este cea în care cheagul de sânge ajunge în arterele din circulatia cerebralã dupã ce a migrat de la nivelul inimii sau din orice altã regiune a corpului. Un pacient care face un AVC ischemic are o serie de conditii existente înaintea producerii acestui eveniment. De regulã, se asociazã hipertensiunea arterialã cu cresterea de valori mari ale colesterolului în sânge, cu prezenta unor factori de risc cum ar fi fumatul, consumul de bãuturi alcoolice, diabetul. Sau poate fi vorba si de unele elemente care determinã disfunctii cardiace, în special elemente care conduc la aparitia unor fibrilatii atriale.
Grup de proteine si factori care pot cauza un AVC la pacienti mai tineri
La aceste mecanisme se adãugã modificãrile continutului sângelui si trombozele venoase. O serie de evenimente ischemice cerebrale sunt legate fie de activarea excesivã a coagulãrii („îngrosarea sângelui”), fie de inhibarea mecanismelor anticoagulante. Un grup de proteine si factori vor concura la aparitia accidentului vascular cerebral la pacienti mai tineri si la care nu se evidentiazã cauzele cele mai frecvente. Proteina C si antitrombina III îndeplinesc functia de anticoagulant, iar lipsa acestora favorizeazã tromboza. Proteinã S are efect fibrinolitic (dizolvã trombul), iar bolile hepatice, renale si utilizarea anticonceptionalelor pot conduce la deficitul acesteia. Factorul V Leiden induce hipercoagulabilitate, creând predispozitie pentru infarctul cerebral si de miocard. Prezenta anticoagulantului lupic se asociazã cu riscul de tromboza. Hiper– homocisteinemia se asociazã cu dezvoltarea precoce a plãcilor de aterom. Toti acesti factori si proteine pot fi identificate si dozate si în laboratoarele de analize medicale din Iasi. Dupã identificarea acestor factori se va institui o terapie specificã si de preventie a recidivei. Trombozele venoase cerebrale sunt rare, generând aproximativ 1% din totalul accidentelor vasculare cerebrale.
Ce investigatii trebuie facute dupa un AVC
Depistarea problemelor cardiovasculare În cazul în care se considerã cã accidentul vascular cerebral ar fi putut fi provocat de o afectiune cardiacã, se poate efectua o ecocardiogramã sau o monitorizare electrocardiograficã Holter ori un test telemetric. De asemenea, dacã se suspecteazã probleme ce necesitã solutii pe partea de cardiologie interventionalã sau chiar de chirurgie cardiovascularã, se pot recomanda: o angiografie prin tehnici selective sau o angiogramã prin tomografie computerizatã (CT angiogramã) ori prin rezonantã magneticã (MRA). Angiografia cerebralã si examenul Doppler: evidentiazã starea vaselor cerebrale Angiografia cerebralã este o investigatie care poate arãta dacã undeva sunt stenoze (îngustãri ale vaselor de sânge cerebrale) situate în zone în care se poate practica stentarea. Prin aceastã metodã se poate identifica teritoriul arterial ocluzionat. Uneori putem practica aceastã vizualizare printr-o metodã neinvazivã – si anume prin examenul Doppler. Doppler-ul transcranian si extracranian este util pentru a identifica anumite tulburãri de circulatie în sensul unor stenoze (îngustãri a vaselor de sânge). Identificarea factorilor de risc, alãturi de efectuarea examenului Doppler pot ghida specialistul pentru a recomanda un tratament adecvat care poate îndepãrta sau elimina posibilitatea producerii unui nou accident vascular cerebral. Un astfel de examen pune în evidentã starea vaselor cerebrale, atât cele situate în afara craniului cât si portiunile incipiente ale arterelor din interiorul craniului. Examenul Doppler este total inofensiv si sunt deja din ce în ce mai multe cabinete unde se pot efectua examene Dopppler transcranian si extracranian.
Examenul Doppler: indicat si pentru cei care au în jur de 60 de ani, dar care nu au suferit un AVC
Examenul Doppler este util si pentru cei care au în jur de 60 de ani, dar care nu au suferit un AVC, oferind informatii despre îmbã- trânirea sistemului arterial cerebral si existenta unor placi aterosclerotice friabile (care se pot rupe). Spuneam cã este indicat si pentru persoanele cu vârsta peste 60 de ani care nu au fãcut un AVC. Mai ales dacã la acestia tensiunea arterialã are deja valori de alarmã – adicã peste 150 TA sistolica (n.r. – prima valoare a tensiunii arteriale este peste „15” cum se spune în limbaj popular). Examenul Doppler, alãturi de identificarea si controlul factorilor de risc pot ghida specialistul pentru a recomanda un tratament adecvat ce poate îndepãrta sau elimina posibilitatea producerii unui accident vascular cerebral. Chiar dacã un astfel de examen presupune o anumitã cheltuial’, trebuie sã ne gândim mai întâi la beneficii. Un astfel de examen permite cunoasterea stãrii vaselor cerebrale. Si asta înseamnã foarte mult în orientarea medicului practician, în a stabili ce segmente sau teritorii pot fi într-o anumitã mãsurã afectate, favorizând un eveniment vascular. Toti ne temem de evenimentele vasculare cerebrale sau cardiace (un AVC sau un infarct). Si uneori pot surveni amândouã. Cele cardiace au procentaj mare de mortalitate, iar cele cerebrale au un procentaj mare de invaliditate. Deci, amândouã sunt la fel de redutabile si au o influnenã majorã asupra duratei de viatã sau asupra calitãtii vietii. Pentru a reduce pe cât posibil riscul aparitiei unui accident cerebral vascular la o persoanã în vârstã este bine sã fie identificatI si controlati factorii de risc, dar si sã se facã un examen Doppler pentru a pune în evidentã starea vaselor cerebrale”.
