Cum se schimbã viata unui pacient supus unei interventii de by-pass, în cât timp se vindecã operatia, cât de repede poate fi reluatã activitatea profesionalã, ce interdictii are un astfel de bolnav, ce controale trebuie fãcute periodic dupã un bypass, despre toate aceasta vorbeste dr. Lucian Stoica, medic primar in specialitatea de chirurgie cardiovascularã la Institutul de Boli Cardiovasculare «Prof. dr. George I.M. Georgescu» Iasi.
„Toate inciziile sunt suturate cu un fir special care este resorbabil. La externare – la aproximativ o sãptãmânã dupã ce pacientul iese din reanimare, inciziile sunt partial cicatrizate. Ele se cicatrizeazã complet în 2-3 sãptãmâni de la operatie, asta dacã nu apare vreo complicatie. Fiind resorbabile, aceste fire nu trebuie scoase. Firele care au fixat tuburile de dren se scot cam la douã sãptãmâni dupã ce s-au eliminat tuburile de dren“, explicã dr. Lucian Stoica, medic primar în specialitatea chirurgie cardiovascularã la Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. dr. George I.M. Georgescu“ Iasi.
Ce eforturi sau miscari trebuie evitate dupa operatie?
Sternul (osul vertical al pieptului, n.r.) se vindecã în medie într-un interval de 3 luni dupã operatie. Acesta este intervalul în care se poate produce o miscare de forfecare ce poate fi periculoasã. În timpul operatiei, osul stern este tãiat longitudinal, iar cele douã pãrti sunt prinse cu fire de otel. Orice miscãri care pot produce forfecarea trebuie evitate timp de trei luni. De exemplu: pacientul nu trebuie sã se ridice într-un cot; poate duce maxim un kilogram în fiecare mânã; este interzis sã facã eforturi cu bratele. Se poate plimba, poate sã urce scãrile. Este chiar indicat sã facã plimbãri. Oricum, înainte de externare, bolnavii sunt învãtati ce miscãri au voie sã facã sau ce miscãri sunt interzise.
Se poate conduce masina?
În ceea ce priveste conducerea masinii, singurul impediment este legat tot de formarea calusului osos definitiv la nivelul osului stern. Asa cum spuneam mai sus, acest proces de vindecare are loc în trei luni. Nu este vorba de faptul cã pacientul nu are capacitatea de a conduce. Dar, dacã este la volan si îi apare o altã masinã în fatã, poate face o miscare bruscã care s-ar putea sã îi provoace o fisurã sau chiar o fracturã la nivelul osului stern ce nu s-a vindecat complet. Astfel, existã riscul sã ajungã din nou pe masa de operatie. De aceea, se recomandã evitarea conducerii masinii pe parcursul a trei luni de la operatia de by-pass.
Obosesc repede: e normal?
Dupã un by-pass, pacientii se simt obositi cam o lunã de zile. Aceasta este în medie perioada în care persistã starea de obosealã. Unii pacienti pot acuza o stare de disconfort, obosealã generalã, dureri musculare în umeri sau în spate, lipsa poftei de mâncare, insomnii, simptome care dispar dupã câteva sãptãmâni sau o lunã de la interventie. Totul depinde însã de fiecare caz în parte, de conditia generalã a bolnavului. În general, dupã un by-pass, pacientii stau acasã 1-2 sãptãmâni; apoi, usor-usor, recupereazã. Media intervalului de recuperare este de o lunã. Depinde de foarte multi factori, inclusiv de vârstã si bolile asociate. Dacã un pacient oboseste foarte repede, înseamnã cã boala pe care a avuto si care a dus la necesitatea by-pasului a fost foarte avansatã. Iar recuperarea este mai dificilã.
Pot aparea dureri la locul operatiei?
Cicatricea în sine nu este dureroasã. Doar pot apãrea dureri ale custii toracice, mai ales la schimbãrile climaterice. Ele sunt de cu totul altã naturã decât durerile de tip anginos: cedeazã la antialgice si antinflamatorii.
În cât timp pot sa reîncep serviciul?
Concediul medical este de 2 sãptãmâni de la externare si se poate prelungi pânã la un an, la medicul de familie si comisia de expertizã. De obicei, pacientii care au suferit o operatie de bypass îsi reiau activitatea profesionalã dupã trei luni. Depinde însã si de profesie: una este sã ai o muncã de birou si altceva e sã trebuiascã sã prestezi o muncã fizicã, solicitantã. În general, pacientul va putea relua dupã câteva luni activitatea fizicã si socialã specificã vârstei lui, fãrã restrictii, acesta fiind scopul operatiei de bypass coronarian.
Trebuie sa iau medicamente?
Dupã operatie, pacientului i se va recomanda ca tratament pe toatã durata vietii aspirinã sau clopidogrel (cresc permeabilitatea la distantã a grefoanelor). Si dacã este cazul se pot recomanda statine pentru scãderea concentratiei de colesterol din sânge, medicamente pentru diabet sau hipertensiune. Dacã înainte de operatie au fost necesare medicamente administrate pentru tratamentul anginei, acestea vor fi diminuate progresiv.
Trebuie sa urmez un regim alimentar anume?
Pacientii ajung la by-pass din cauza unor afectiuni: fie cardiovasculare, fie diabet, fie dislipidemie – valori crescute ale colesterolului si trigliceridelor. Pacientul poate avea una sau mai multe dintre aceste boli. Regimul indicat dupã bypass este cel specific bolii. Adicã, regim specific pentru diabetic, regim alimentar corect pentru cei cu dislipidemie sau hipertensivi.
Pot consuma alcool? E obligatoriu sa renunt la fumat?
În principiu, medicul interzice consumul de alcool dupã un by-pass. Sunt însã tãri, ca Franta de exemplu, unde medicii recomanadã consumul zilnic al unui pahar de vin rosu. Depinde si de pacient; dar în general este contraindicat consumul de alcool. Fumatul este interzis.
Trebuie sa port ciorapi medicinali?
Ciorapii medicinali sunt indicati la cei la care pentru operatia de by-pass se prelevã vena safenã internã (vena care începe la nivelul fetei interne a gleznei, urcã pe fata internã a gambei si coapsei si se terminã aproape de pliul inghinal, n.r.). În aceste situatii, la nivelul gambelor pot apãrea edeme (umflãturi nedureroase rezultate prin acumulare de lichid seros, n.r.). Fiind eliminatã vena safenã, drenajul venos este încetinit si pentru a evita aparitia edemelor se recomandã purtarea ciorapilor medicinali timp de câteva luni dupã by-pass.
E indicat sa urmez un program de recuperare fizica?
Cel mai simplu si la îndemnã pentru recuperarea fizicã este mersul pe jos. La noi nu existã centre specializate de convalescentã unde pacientul este trimis la externarea din spital – ca în Franta, de exemplu. „Eu sfãtuiesc pacientii sã facã plimbãri, mersul pe jos fiind cel mai simplu si mai la îndemânã exercitiu care ajutã mult în recuperare. Atentie: pacientul nu trebuie sã forteze, sã oboseascã prea repede. Recupereazã pe zi ce trece, crescând treptat perioadele de plimbare“, mai spune dr. Lucian Stoica.
Sunt controale regulate la care trebuie sa vin?
Dupã externarea din spital, pacientul trebuie sã vinã la control la o lunã, trei luni, sase luni si la un an. Apoi, trebuie sã vinã la un control de rutinã o datã la un an. Se mãsoarã tensiunea, se face o electrocardiogramã, o ecografie si se recolteazã o serie de analize: glicemia, hemoleucograma, colesterol si analize pentru verificarea functiei renale si hepatice.
Dupa by-pass mai pot aparea probleme?
Sigur cã mai pot apãrea probleme. By-passul este o operatie prin care se aduce sânge în aval de locul unde este stenoza – îngustarea vasului de sânge. Operatia nu vindecã boala ateroscleroticã sau celelalte afectiuni asociate care au condus la aceste probleme. Dacã nu se schimbã regimul de viatã si nu se trateazã dislipidemia, pot sã aparã probleme în timp. Fie pe by-passurile respective, fie pe vasele coronare în alte locuri. Pacientul trebuie sã renunte la fumat, sã urmeze un regim alimentar corect, sã nu mai consume alcool, sã facã miscare, sã urmeze medicatia prescrisã si sã vinã la controalele indicate de specialist. Rezultatul în timp al unui by-pass este cu atât mai durabil cu cât se respectã mãsurile mentionate mai sus.
Este o operatie de by-pass riscanta?
„Nimeni nu se opereazã cu plãcere mai ales de inimã. Dar trebuie vãzutã partea bunã a lucrurilor. Acum 25 de ani, la Iasi si probabil în România nu existau variantele de by-pass sau angioplastie cu stent, iar infarctul era tratat doar cu medicamente. Acum, chirurgia coronarã este de rutinã. By-passul a devenit o operatie bine standardizatã, pe care o facem zilnic si care are o mortalitate sub 5% în populatia generalã. Sigur, existã riscul de infectii ca la orice operatie; dar acestea sunt rare. Mai trebuie precizat cã zona de unde se recolteazã grefonul (din zona coastelor, de la membrele inferioare sau de la antebrat ) nu suferã. Existã structuri colaterale care asigurã vascularizarea“, explicã dr. Lucian Stoica.
Dupa un by-pass e posibil sa fie necesar sa ma pensionez?
Depinde foarte mult si de starea inimii înainte de operatie. Dacã pacientul a fãcut un infarct masiv, este mai putin probabil ca inima lui sã functioneze la capacitatea cu care functioneazã cordul unui bolnav care nu a fãcut un infarct. Repet, depinde de starea pacientului. Existã pacient i tineri care rcupereazã rapid si pot depune o muncã fizicã de rutinã. Dar, sunt altii pe care îi sfãtuim sã-si schimbe orientarea profesionalã cãtre o muncã de birou. Iar dacã este absolut necesarã pensionarea medicalã acest lucru îl stabileste o comisie de specialitate.
Rezultatul în timp al operatiei de bypass
În general, permeabilitatea by-passului ar trebuie sã fie de aproximativ 90% la 10 ani. Depinde însã de mai multi factori. Importante sunt starea pacientului si modul de viatã: dacã are o dislipidemie severã, dacã continuã sã fumeze sau nu, dacã are diabet. Depinde si de artera pe care este fãcut by-passul. Sunt artere mari, cazuri în care by-pass-ul are o permeabilitate îndelungatã; sau artere mici, cu multiple stenoze la care permeabilitatea în timp este mai redusã. De aceea, e dificil de generalizat. Cu alte cuvinte, rezultatul în timp al operatiei de bypass este dependent de mai multi factori: tipul grefonului -artera mamarã internã fiind cel mai indicat grefon, calitatea grefoanelor pe care chirurgul alege sã le foloseascã dar si respectarea unui stil de viatã sãnãtos: întreruperea fumatului, tratamentul cu aspirinã, tratamentul hipercolestrolemiei, al diabetului si a hipertensiunii arteriale.
