Peste 50% dintre p�rinti tip� c�nd copiii gresesc, 11% �i trag de p�r sau de urechi

Peste 50 la sut� dintre p�rinti spun c� prima reactie atunci c�nd copilul face ceva gresit est� s� ridice vocea sau s� tipe, aproape o treime cred c� pedeapsa este un r�u necesar, iar 11 la sut� �si trag copiii de p�r sau de urechi c�nd acestia gresesc, rezult� dintr-un studiu UNICEF.

Autoritatea National� pentru Protectia Drepturilor Copilului si Adoptie (ANPDCA), Departamentul pentru egalitate de sanse din Ministerul Muncii si UNICEF au lansat, marti, o campanie de combatere a violentei �mpotriva copiilor. Presedintele ANPDCA, Gabriela Coman, a declarat c� anul trecut, la nivel national, 12.192 de copii au fost abuzati, neglijati sau exploatati, iar 11.466 dintre cazuri au fost �n familie. �Exist� diverse forme de comportamente violente, cazurile cele mai r�sp�ndite fiind �n comunit�tile de romi si �n mediul rural. �n perioada 2010 – 2013 a crescut cu sapte la sut� num�rul de cazuri de violent� raportate�, a precizat Gabriela Coman. Ea a atras atentia c� exist� o tolerant� crescut� fat� de violent�, iar copiii povestesc �ntr-un �mod dezarmant� despre o tragedie prin care au trecut, pentru c� agresiunile li se par normale, at�t timp c�t �n comunitate nimeni nu reactioneaz� la violent�. �Violenta poate afecta sever, uneori ireversibil, dezvoltarea emotional� a copilului�, a subliniat presedintele ANPDCA. Un studiu f�cut de UNICEF arat� c�, �n foarte multe cazuri, climatul familial este nefavorabil dezvolt�rii copiilor. Astfel, �n 26,1 la sut� dintre familii certurile au loc lunar, de c�teva ori pe s�pt�m�n� sau chiar zilnic. ��n familiile �n care certurile apar cu o frecvent� ridicat� exist� o tendint� mai mare ca acestea s� se petreac� �n preajma copiilor. Certurile dintre p�rinti se ivesc de obicei din cauza problemelor financiare cu care familia se confrunt�. Situatia este agravat� de lipsa de implicare a persoanelor care asist� sau iau la cunostint� despre astfel de situatii, de toleranta si �discretia� actorilor locali cu privire la aceste aspecte. Majoritatea p�rintilor declar� c� pedeapsa nu este necesar� sau c� nu este cea mai bun� solutie. Cu toate acestea, 30,1 la sut� dintre p�rinti consider� pedeapsa drept un r�u necesar si apeleaz� la ea pentru a disciplina copilul�, rezult� din studiu. Mai mult dec�t at�t, 27,2 la sut� dintre p�rinti sunt de acord cu expresia �unde d� mama creste�, iar 16 la sut� dintre ei cred c� �b�taia este rupt� din rai�. De asemenea, 54 la sut� dintre p�rintii intervievati declar� c� prima lor reactie atunci c�nd un copil face o �boac�n� este s� ridice vocea sau chiar s� tipe la el, iar 11 la sut� declar� c� prima lor reactie este s� �i trag� de p�r sau de urechi. �Aceast� realitate atrage atentia asupra faptului c� p�rintii nu au la �ndem�n� strategiile care s� �i ajute s� gestineze educarea copiilor prin metode constructive. Cercetarea calitativ� arat� c� p�rintii sau autorit�tile locale nu mentioneaz� aproape deloc rolul sau posibilitatea ca serviciile de protectie social� s� intervin� �n cazurile de violent� domestic� sau violent� �mpotriva copiilor. Desi se cunoaste situatia din familii, autorit�tile nu intervin dac� nu exist� o pl�ngere oficial� �mpotriva abuzatorului sau atunci c�nd cazurile nu sunt cu adev�rat grave. Acest fapt, coroborat cu lipsa unor programe constante de prevenire a violentei domestice, permit reproducerea situatiilor de violent�, arat� inititorii studiului. Specialistii consider� c� num�rul de cazuri raportate reflect� doar o mic� parte din cazurile de violent� �nregistrate de fapt. Potrivit UNICEF, una dintre principalele probleme este c� violenta �mpotriva copiilor, mai ales abuzul verbal si psihologic (cum ar fi tipatul, �njosirea, amenintarea etc.) si formele �bl�nde� de pedeaps� corporal� (�ntre care p�lmuirea, tragerea de p�r) nu sunt recunoscute ca fiind o problem�. �Violenta domestic� este perceput� adesea ca fiind ceva obisnuit si 60 la sut� din populatie este tolerant� �n ceea ce priveste comportamentele violente �n cadrul familiei. Chiar si profesionistii care lucreaz� cu familiile si ar trebui s� protejeze copiii sunt influentati de aceast� norm� social�. O evaluare a UNICEF a ar�tat c� doar 54 la sut� din cazurile de violent� au fost evaluate corect de c�tre asistentii sociali, chiar dac� ei au fost preg�titi �n acest sens. Acest lucru reflect� toleranta cultural� profund� �n ceea ce priveste violenta �mpotriva copiilor�, se mai arat� �n studiu. Aceeasi evaluare arat� c� proportia cazurilor confirmate este semnificativ mai mare �n cazul b�ietilor dec�t al fetelor (57 la sut� fat� de 50 la sut�), al copiilor sub trei ani si al adolescentilor peste 15 ani, pentru copii rom�ni dec�t pentru copii de etnie rom� (56 la sut� fat� de 43 la sut�) si �n cazul copiilor provenind din familii monoparentale (61 la sut�). �Copii aflati la risc de abuz si neglijare pot fi g�siti �n orice tip de gospod�rie. Cu toate acestea, cel mai mult sunt expusi copiii provenind din familii numeroase, care tr�iesc �n s�r�cie sever�, se arat� �n studiu. Din document mai reiese c� cea mai des �nt�lnit� form� de disciplinare si pedeaps� este ridicarea vocii, urmat� de amenintare si b�taie. Specialistii au ajuns la concluzia c�, �n Rom�nia, violenta domestic� este cauzat� de factori precum abuzul de alcool, s�r�cie, un mediu social marcat de diverse forme de violent� si de un model patriarhal al familiei. O alt� problem� este aceea c� p�rintii nu au cunostintele si abilit�tile de a r�spunde la comportamentul copiilor �ntrun mod constructiv. �Cele mai recente cercet�ri �n domeniul dezvolt�rii creierului arat� c� toate formele de violent� au un impact negativ asupra copiilor. �i afecteaz� at�t �n copil�rie, c�t si la maturitate. Copiii victime ale violentei vor avea mai putin� �ncredere �n ei �nsisi si au sanse mai mari s� fie tem�tori sau s� aib� un comportament violent, s� nu se poat� concentra la scoal� sau s� aib� dificult�ti �n a-si face prieteni. Exist� o leg�tur� clar� �ntre violenta suferit� �n copil�rie si multe din problemele care apar la maturitate. Obezitatea, depresia, abuzul de tutun, alcoolul, drogurile, infarctul, diabetul si cancerul sunt doar c�teva dintre ele. Ast�zi, abuzul verbal �mpotriva copiilor – cu forme ca tipatul sau umilirea constante – sunt identificate �n mod clar ca forme de violent�. Abuzul verbal creeaz� o reactie de stres �n organismul si creierul copilului, aduce modific�ri �n chimia creierului, ceea ce afecteaz� dezvoltarea si s�n�tatea copilului pentru tot restul vietii sale�, a spus reprezentantul UNICEF �n Rom�nia, Sandie Banchet. Campania lansat� de UNICEF urm�reste informarea si constientizarea publicului cu privire la formele de violent� �mpotriva copiilor, �n special a abuzului verbal, si sprijinirea p�rintii si familiilor s� adopte metode de disciplinare pozitive.