Tricolorul

�nc� din cele mai vechi timpuri, a fost nevoie ca anumite grupuri s� se identifice �n diferite situatii – lupt�, s�rb�toare, concursuri etc. Astfel, �n Evul Mediu occidental, c�nd nu participau la cruciade, cavalerii se �ntreceau �n lupte cu armele. Era un antrenament si pentru ei, si pentru cai. Fiecare cavaler purta culori pentru recunoastere, c�stig�torul oferind, la finalul luptei, esarfa ce �l reprezenta unei anumite domnite care �i era pe plac. �ncet, �ncet, fiecare natiune si-a ales, ca semn distinctiv, un steag. Decebal avea steagul de lupt� sub forma unui balaur cu gura cascat�, care, �n viteza cu care alerga calul si cel ce �l purta, scotea un fel de sunete care aveau darul de a �nsp�im�nta dusmanul. De sute de ani, cele trei culori, rosu, galben si albastru, au fost legate de poporul rom�n, iar ast�zi alc�tuiesc drapelul Rom�nei. Culorile sunt asezate vertical, ordinea fiind, atentie, albastru, galben si rosu �ncep�nd de la lance. Se pare c� aceste trei culori fac parte din viata noastr� cu mult �nainte de existenta unui singur stat rom�n; primele dovezi care atest� aceste spuse provin �nc� din anul 535. Cele trei culori se reg�sesc, mai t�rziu, pe diplomele emise de Mihai Viteazul, pe scuturi, iar �n timpul r�scoalei lui Tudor Vladimirescu li s-a stabilit si semnificatia: albastrul cerului – libertate, galbenul ogoarelor – dreptate, rosul s�ngelui – fr�tie. Pentru prima dat�, un teritoriu rom�nesc, Tara Rom�neasc�, a adoptat, �n anul 1834, cele trei culori ca drapel. Desi culorile erau dispuse altfel, ele au stat la baza drapelului de lupt� al revolutionarilor de la 1848, fiind salutate, mai t�rziu, de c�tre studentii rom�ni de la Paris. �n luna iunie a aceluiasi an, Guvernul provizoriu al T�rii Rom�nesti a decretat c� steagul national are trei culori, albastru, galben, rosu, iar pe flamuri era �nscris� deviza �Dreptate, Fr�tie�. P�n� �n anul 1861, Moldova si Tara Rom�neasc� foloseau at�t vechile steaguri, rosu si albastru, pentru Moldova, albastru si galben, pentru Tara Rom�neasc�, c�t si tricolorul. Dar, �ncep�nd cu anul 1867, cele trei culori si asezarea lor au fost stabilite prin lege. Drapelul Rom�niei trebuie arborat, permanent, pe edificiile si �n sediile autorit�tilor si institutiilor publice, la sediile partidelor politice, la institutii de �nv�t�m�nt si cultur�, la punctele de trecere a frontierei etc. Mai nou, tricolorul este �desenat� si pe masinile oficiale ale diferitelor institutii, ceea ce nu e r�u. C�nd vezi tricolorul si inscriptia �Sigurant� si �ncredere� pe masinile politiei rom�ne, te simti ap�rat, te simti protejat. Dar, la o privire mai atent�, observi c� ordinea culorilor este gresit�. Nu se stie care este ordinea corect� a celor trei culori: pe vertical�, ordinea este albastru, galben si rosu, iar pe orizontal� se �ncepe tot cu albastru. Un alt exemplu poate fi si cel al membrilor echipei de handbal �Poli� Timisoara, care, �n meciul cu Baia Mare, aveau pe tricouri tricolorul cu ordinea culorilor pozitionate gresit. De ce, la nivel de conducere a diferitelor institutii, cluburi sportive etc. nu exist� preocupare pentru acest simbol al Rom�niei? Stimati politicieni, unii mai �patriot i� dec�t altii, este obligatoriu s� cunoasteti acest lucru elementar. Dac� nu se stie acest lucru, de ce mai faceti parad� de patriotism? S� nu stii c�te stele sunt pe steagul Uniunii Europene s� spunem c� merge. Dar s� nu stii ordinea culorilor pe steagul t�rii tale e de neconceput. E vorba de un lucru serios si nici nu este greu de tinut minte. �ntr-o emisiune TV nocturn�, era prezentat un individ ca mare patriot. Patriot care avea o bentit�, cu tricolorul pe frunte, pozitionat� gresit. Nu mai spun de unii primari care, �n situatii oficiale, �si poart� esarfa pus� aiurea. Unora nu le-ar strica niste cursuri de ROM�NISM adev�rat. Totul e un fel de poleial�, vorbe dulci si viclene, sclipiciuri si goan� dup� bani. C�t mai multi. Dec�t patrioti de fatad�, mai bine lips�.

Ioan Ilascu