Republica Moldova si Parteneriatul Estic

Mijlocul anului 2014 a fost dominat, �n politica extern� a Republicii Moldova, de semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea European�, act �nsotit de Acordul de Liber Schimb Aprofundat si Cuprinz�tor �ntre cele dou� entit�ti. Documentele, elaborate dup� negocieri ce au durat aproape patru ani (din ianuarie 2010), au fost parafate �n cursul summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius, �n noiembrie 2013, si semnate, la Bruxelles, de primul ministru Iurie Leanc� (foto), pe 27 iunie 2014. Tot acest �ndelungat proces a avut loc �n cadrul Parteneriatului Estic initiat de institutiile Uniunii Europene, despre care se cuvin a fi spuse c�teva cuvinte.

Parteneriatul Estic a fost inaugurat pe 7 mai 2009 la Praga, unde a avut loc si prima �nt�lnire. El se n�stea la o propunere a ministrilor de externe al Poloniei si Suediei, �n consiliul ministrilor de externe ai statelor membre, la Bruxelles, pe 26 mai 2008. Principiile de functionare ale Parteneriatului Estic au fost discutate la Consiliul European din 19-20 iunie acelasi an, �n cadrul c�ruia Cehia a sustinut propunerea neconditionat, diplomatii s�i fiind chiar cei care au adresat propunerea de aderare celor sase state din estul Europei. Franta si Germania s-au ar�tat reticente, din cauza pericolului ca Parteneriatul Estic s� fie considerat o prim� etap� �n demersul de aderare la Uniunea European�. Unele state din sud-estul continentului au considerat, de asemenea, c� noul parteneriat putea pune �n umbr� organizatiile deja existente �n zon� si anume Forumul M�rii Negre pentru Parteneriat si Dialog si Organizatia Cooper�rii Economice a M�rii Negre. Alegerea statelor invitate a adera la Parteneriatul Estic corespunde menirii acestuia de a completa cele dou� initiative de cooperare cu statele extracomunitare aflate deja �n vigoare si anume Dimensiunea Nordic� (initiat� �n 1999 si re�nnoit� �n 2006, cuprinz�nd Islanda, Norvegia si Rusia) si Uniunea pentru Mediterana (re�nnoirea din 2008 a Parteneriatului Euro-Mediteranean, cuprinz�nd 15 state din Africa, sudestul Europei si Orientul Mijlociu). Practic, Parteneriatul Estic se adreseaz� tuturor statelor foste republici ale URSS, cu exceptia Rusiei, aflate pe continentul european. La cooperarea �n acest cadru cu Uniunea European� au aderat, asadar, Republica Moldova, Ucraina, Belarus, Georgia, Armenia si Azerbaidjan. �n privinta particip�rii statului Belarus, anul 2011 a cunoscut o sincop�, �n sensul retragerii din aceast� initiativ�, din cauza „�nc�lc�rii principiilor” pe care acordul a fost �ncheiat �n 2009. Totusi, trei zile mai t�rziu, ministrul de externe Serghei Martinov, a retractat aceste declaratii. De fapt, �n anul declans�rii initiativei, unele state membre ale Uniunii Europene au pus �n discutie oportunitatea invit�rii Republicii Belarus, din cauza regimului politic autoritar instaurat �n aceast� tar�. Urm�toarea �ntrunire a membrilor Parteneriatului Estic a avut loc la Varsovia, pe 29-30 septembrie 2011. Din partea Republicii Moldova au participat primul-ministru Vlad Filat, ministrul de externe Iurie Leanc� si viceprim-ministrul pentru integrare Eugen Carpov. La acest summit au fost reafirmate obiectivele programului stabilit la Praga si s-a subliniat importanta progreselor �nregistrate �n atingerea lor, dar si necesitatea unei acceler�ri a colabor�rii. Mai important a fost �ns� cea de a treia �ntrunire a membrilor, la Vilnius, �n noiembrie 2013, ocazie cu care s-a oferit partenerilor din afara Uniunii posibilitatea de a parafa Acordul de Asociere cu comunitatea european�. La presiunile Rusiei, guvernul Ucrainean a refuzat semnarea acordului, doar Republica Moldova si Georgia um�nd acest demers. Obiectivele Parteneriatului Estic, multe cuprinse si �n Acordurile de Asociere de mai t�rziu, erau structurate pe patru platforme de cooperare: „Democratie, bun� guvernare si stabilitate” (democratie si drepturile omului, reformarea administrat iei publice, lupta �mpotriva coruptiei, corectitudinea alegerilor, managementul integrat al frontierelor, �mbun�t�tirea function�rii justitiei, migratia si azilul, cooperarea �ntre fortele de politie, lupta �mpotriva criminalit�tii informatice, prevenirea si lupta �mpotriva dezastrelor naturale sau provocate de om); „Integrare economic� si armonizarea cu politicile Uniunii Europene” (�mbun�t�tirea conexiunilor de transport �ntre Uniunea European� si parteneri, �mbun�- t�tirea mediului de afaceri, alinierea la principiile de functionare ale economiei europene, sincronizarea cu aquisul european �n domeniul mediului si al schimb�rilor climatice, cresterea cantitativ� si calitativ� a comertului dintre cele dou� p�rti, sprijinirea statelor partenere �n dezvoltarea agriculturii si ariilor rurale, �mbun�t�tirea gestiunii �n domeniul tax�rii si a finantelor publice); securitatea energetic� (integrarea politicilor energetice, dezvoltarea infrastructurii si a interconect� rii sistemelor energetice); contactele interumane (educatie, cercetare si inovare, cultur�, tinerii, sectorul audiovizual, societatea informatizat�). Pentru perioada 2010-2013 finan- t�rile puse la dispozitie de Uniunea European� s-au ridicat, pentru cele sase state, la aproximativ 600 milioane de euro, ca parte a Instrumentului european de vecin�tate si parteneriat, reprezent�nd aproximativ un sfert din aloc�rile financiare ale acestuia. Principalele trei directii pentru care au fost utilizati banii respectivi sunt reforma institutional� (175 milioane euro), programele regionale de dezvoltare pentru reducerea disparit�tilor sociale si economice (75 milioane euro) si implementarea Parteneriatului Estic, cu orientare pe democratie, guvernare si stabilitate, integrare economic� si convergent� c�tre politicile comunitare, securitate energetic� si contacte �ntre oameni (350 milioane euro). Un aspect important al derul�rii Parteneriatului Estic de-a lungul ultimilor ani �l reprezint� atitudinea Rusiei fat� de extinderea spatiului de cooperare comunitar �n fosta sa zon� de interese. Desi la Oslo, �n 2010, ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, sustinea c� „Dimensiunea nordic�”, din care Rusia face parte, poate sluji drept exemplu pentru alte initiative de cooperare regional� �n Europa, iar diplomatia european� a confirmat mereu c� scopul Parteneriatului Estic nu este �n nici un caz reducerea influentei rusesti �n zon�, atitudinea intr�rii unor foste state satelit �ntr-o organizatie similar�, a trezit nemultumirea fostei putere hegemone �n zon�. Au urmat si amenint�ri sau sanctiuni �mpotriva statelor care, �n urma negocierilor �ntreprinse �n cadrul Parteneriatului Estic, au semnat Acordul de Asociere cu Uniunea European� �n iunie 2014, merg�nd de la sprijin militar acordat misc�rii separatiste din estul Ucrainei p�n� la �ncerc�ri de ruinare a economiei Republicii Moldova prin impunerea unor dure restrictii comerciale. �n ciuda atitudinii agresive specifice Kremlinului, �ns�, avantajele continu�rii apartenentei la Parteneriatul Estic si a implement�rii Acordului de Asociere al Republicii Moldova cu Uniunea European� aduc primei, pe termen lung, avantaje net superioare.