Schimbarea la Fat� sau Probejenia

Pe data de 6 august, crestinii ortodocsi si catolici s�rb�toresc Schimbarea la Fat� a Domnului si M�ntuitorului nostru Iisus Hristos, una dintre cele mai mari s�rb�tori religioase numit� �n popor Probejenia sau Obrejenia.

Domnul a venit la muntele Taborului, din Galileea, fiind urmat de ucenici si mult popor. si dup� sase zile, Iisus a luat cu Sine pe Petru, pe Iacov si pe Ioan, fratele lui, si i-a dus �ntr-un munte �nalt, de o parte. si S-a schimbat la fat�, �naintea lor, si a str�lucit fata Lui ca soarele, iar vesmintele Lui s-au f�cut albe ca lumina. si iat�, Moise si Ilie s-au ar�tat lor, vorbind cu El. si, r�spunz�nd, Petru a zis lui Iisus: Doamne, bine este s� fim noi aici; dac� voiesti, voi face aici trei colibe: tie una, si lui Moise una, si lui Ilie una. Vorbind el �nc�, iat� un nor luminos i-a umbrit pe ei, si iat� glas din nor zic�nd: „Acesta este Fiul Meu Cel iubit, �n Care am binevoit; pe Acesta ascultati-L”. si, auzind, ucenicii au c�zut cu fata la p�m�nt si s-au sp�im�ntat foarte. si Iisus S-a apropiat de ei, si, ating�ndu-i, le-a zis: Sculati-v� si nu v� temeti. si, ridic�ndu-si ochii, nu au v�zut pe nimeni, dec�t numai pe Iisus singur. si pe c�nd se coborau din munte, Iisus le-a poruncit, zic�nd: „Nim�nui s� nu spuneti ceea ce ati v�zut, p�n� c�nd Fiul Omului Se va scula din morti”. Schimbarea la Fat� a Domnului, s�rb�toarea ortodox�, a fost asimilat� s�rb�torii ce marcheaz� desp�rtirea de var�, schimbarea vesmintelor naturii, dar si ale oamenilor, cu cele ale noului anotimp. Prin etimologie popular�, (P)Obrejenie aduce dup� sine probozirea (certarea) celor neascult�tori, oc�r�rea lor �n decursul anului ce vine. „Probejenia” sau „Obrejenia” (de la „a prob�zi” care �nseamn� „a certa”), cum mai este numit� aceast� s�rb�toare �n popor, este situat� �n interiorul Postului Sfintei Marii, astfel �nc�t este Dezlegare la Peste. Este asadar momentul de „ceart�” �ntre var� si toamn�. Se crede astfel c� din acest moment �ntreaga natur� cap�t� amprenta toamnei. Agricultorii cred c�, dup� 6 august, este posibil� oric�nd c�derea brumei, dar rareori se �nt�mpl� asa, �n schimb �si mai face aparitia grindina. Detin�torii de f�nete consider� c� acum este momentul cositului otavei, pentru c� �nainte de Schimbarea la Fat� se crede c� ar avea un gust dulceag si se obtine mai putin�, �n schimb, cosit� imediat dup� aceast� dat�, se spune c� este s�rat� si consistent� ca si f�nul din prima recolt�. Tot acum sunt estimate roadele livezilor, din convingerea c� de atunci �nainte fructele nu se mai „aleg”, adic� nu mai cad singure si vor ajunge s� se coac�. Dac� p�n� la aceast� vreme fuseser� „veninoase”, apare „prima” dulceat� a lor. De la Probejenii �nainte se r�cesc apele. Cerbii le spurc�, urin�ndu-se �n ele; de-acum nim�nui nu-i mai este �ng�duit s� se scalde. Se tine pentru c� cel ce va intra �n acea zi �n ap� se va schimba la fat�. �ncepe s� se �ng�lbeneasc� frunza codrului. Atunci pleac� berzele, purt�nd r�ndunelele pe spate. Se serbeaz� �n credinta ca ele s� poat� trece toate m�rile f�r� nici un pericol. serpii, sop�rlele si toate insectele intr� �n p�m�nt. Care vietate nu va fi intrat p�n� la aceast� zi poate fi omor�t�, �n special serpii. Dac� un t�n�r vede un astfel de sarpe si nu-l omoar�, sarpele se va preface �n zmeu. Dac� sarpele va fi v�zut de o femeie si nu va fi ucis, el va muri p�n� la anul. Probajele le cred b�tr�nii niste sfinte l�sate de Dumnezeu pe p�m�nt pentru a face dreptate �ntre oameni. Ca pedeaps� la un om pentru un r�u ce-l face, sfintele �l proboza pe om si, dac� omul nu se poc�ia, era sortit mortii. �n acea zi fiecare femeie sau b�rbat se fereste de a se oc�r� unul pe altul, c�ci tot anul nu tr�ieste dec�t �n sfad� cu altii. Pe cine doare capul la Schimbarea la Fat�, acela un an de zile sufer� tot asa. Dac� p�n� la Probejenie gospodinele se p�zesc ca s� nu m�n�nce mere sau pere p�n� la aceast� zi, de Mosii de Schimbarea la Fat� se dezleag� m�ncarea strugurilor care sunt dusi la biseric� pentru a fi sfintiti. Boabele de struguri desprinse de pe ciorchini si sfintite se numesc „coliv� de struguri”. �n aceast� zi se recolteaz� de pe c�mp plante si fructe de leac cu puteri vindec�toare: leustean, �mp�r�teas�, avr�meas�, usturoi, flori de musetel, precum si o crengut� cu sapte prune, sau alune si se p�streaz� la un loc neumblat, ca s� nu fie stricate de ceva. Adunate �n aceast� zi si dup� un anume ritual, plantelor si fructelor se desc�nt� „de ur�t” si sunt socotite a avea mare putere de vindecare a frigurilor si altor maladii. Babele satului desc�nt� de ur�t �n aceast� zi, zic�nd s� se despart� cineva de o fiint� iubit� si s� plece cum pleac� berzele. �n aceast� zi culeg coarne bune pentru femei, la nastere. Acum se pune balig� de vac� la uscat, bun� spre a se afuma cu ea cei ce sufer� de n�jit. �n direct� leg�tur� cu aspectul religios-crestin, s�rb�toarea poate semnifica si schimbarea noastr� �n bine, schimbarea invidiei �n bucurie, a r�ut�tii �n iertare, a �mp�c�rii cu sine si cu ceilalti.

Dan Horgan

Bibliografie:– Adrian Fochi – „Datini si eresuri populare de la sf�rsitul secolului al XIX-lea”, Editura Minerva, Bucuresti, 1976 – Antoaneta Olteanu – „Calendarele poporului rom�n”, Editura Paideia 2001. – Elena Niculita Voronca – „Datinile si credintele poporului rom�n”, Editura Polirom Iasi 1998. – Ion Ghinoiu – „Obiceiuri populare de peste an”, Editura Fundatiei Culturale Rom�ne, 1997. – Ion Ghinoiu – „S�rb�tori si obiceiuri rom�nesti”, Editura Elion, Bucuresti, 2002. – Ion Talos – „G�ndirea magico-religioas� la rom�ni”, Dictionar, Editura Enciclopedic�, Bucuresti, 2001. – Irina Nicolau – „Ghidul S�rb�torilor Rom�nesti”, Editura Humanitas, 1998. – Narcisa stiuc� – „S�rb�toarea noastr� cea de toate zilele, vol. II”, editura Cartea de Buzunar, 2006. – Romulus Vulc�nescu – „Mitologie Rom�n�”, Editura Academiei R.S.R. Bucuresti, 1985. – Simion FIorea Marian – „S�rb�torile la rom�ni” Editura „Grai si Suflet – Cultur� National�”, 2001. – Tony Brill – „Legendele rom�nilor”, vol. I, Legendele cosmosului, Editura Grai si suflet – Cultura national�, Bucuresti, 1994 – Tudor Pamfile, „Mitologia rom�n�”, Editura ALL, Bucuresti, 1997 – Vietile Sfintilor, Editura Episcopiei Romanului si Husilor 1998.