STUDIU: Peste 81% din p�rinti se declar� contra b�t�ii copiilor, 62% dintre cei mici sustin c� sunt loviti

Fenomenul violentei �mpotriva copilului a sc�zut �n ultimii 10 ani, dup� ce b�taia a fost interzis� prin lege, �ns�, desi 81 la sut� dintre p�rinti afirm� c� sunt �mpotriva b�t�ii ca form� de corectie, 62 la sut� dintre copii afirm� c� sunt loviti cu palma sau cureaua, rezult� dintr-un studiu.

Organizatia „Salvati copiii” a prezentat joia trecut�, de Ziua �mpotriva violentei asupra copilului, studiul „Abuzul si neglijarea copiilor”, care arat� c� dup� interzicerea prin lege a b�t�ii (Legea 272/2004 privind protectia drepturilor copilului), aceast� form� de corectie a sc�zut simtitor fat� de perioada anterioar� intr�rii �n vigoare a actului normativ. Conform cercet�rii, abuzul verbal (cuvinte jignitoare, injurii directe) a sc�zut semnificativ �n opinia p�rintilor, de la 24-38 la sut� la 3-5 la sut�. „Analiz�nd r�spunsurile oferite de copii, abuzul verbal are, la nivelul anului 2012, o valoare de aproximativ 16 la sut�, incidenta fiind cu aproximativ 10 procente mai mare comparativ cu datele oferite de p�rinti. Explicatia, at�t pentru diferentele dintre perioadele analizate, c�t si pentru diferentele �ntre r�spunsurile oferite de p�rinti si copii, poate fi dat� de dezirabilitatea social� a r�spunsurilor oferite de p�rinti, comportamentul de a jigni /�njura un copil fiind definit inadecvat de majoritatea persoanelor. �n acest context, chiar dac� abuzul verbal /emotional are loc, p�rintii tind s� nu recunoasc� aceste comportamente”, se arat� �n studiu. �n ce priveste abuzul fizic usor (b�taie cu m�na f�r� a-i r�m�ne copilului urme), acesta s-a mentinut constant, �n jurul valorii de 38 la sut�, �n opinia p�rintilor. Analiz�nd �ns� r�spunsurile copiilor, s-a constatat c� valoarea acestui indicator a sc�zut de la 84 la 62 de procente. „Incidenta abuzului fizic sever (b�taie cu diverse obiecte) a sc�zut semnificativ, m�surat� at�t �n cazul r�spunsurilor p�rintilor, c�t si �n opinia copiilor. Totusi, aceast� form� de abuz se mentine �n jurul valorii de 10 la sut� �n cazul r�spunsurilor oferite de p�rinti si 30 la sut� �n cazul r�spunsurilor oferite de copii. (…) Incidenta abuzului sexual s-a mentinut �n jurul acelorasi valori (0,1 – 0,5 la sut� �n cazul esantionului de p�rinti si 2-5 la sut� �n cazul celui alc�tuit din copii”, se mai mentioneaz� �n studiul citat. Cercetarea a vizat, din acest punct de vedere, si mediul scolar, iar rezultatele arat� c� sapte la sut� dintre copii afirm� c� sunt b�tuti, 33 la sut� c� sunt jigniti, iar 86 la sut� c� sunt certati de profesori atunci c�nd gresesc. „Violenta fizic� are o frecvent� dubl� de aparitie �n mediul rural comparativ cu mediul urban. Av�nd �n vedere ciclul scolar, elevii din gimnaziu afirm� c� sunt b�tuti de profesori �ntr-o m�sur� semnificativ mai mare dec�t cei din liceu, iar b�ietii afirm� c� sunt b�tuti de profesori �ntr-o m�sur� semnificativ mai ridicat� comparativ cu fetele (11 la sut� dintre b�ieti comparativ cu doi la sut� dintre fete). Comparativ cu abuzul fizic, abuzul verbal din partea cadrelor didactice este mult mai frecvent �nt�lnit (33 la sut� dintre copii afirm� c� sunt jigniti de profesori, comparativ cu sapte care afirm� c� sunt b�tuti c�nd gresesc)”, reiese dint studiul citat. �n privinta comportamentelor de pedepsire a copilului �n familie, 48 la sut� dintre p�rinti afirm� c�, �n familia lor, copilul este pedepsit doar �n situatii exceptionale atunci c�nd greseste, 12 la sut� – c� este pedepsit de fiecare dat�, iar 40 la sut� – c� nu este sanctionat niciodat�. Principalele pedepse mentionate de p�rinti sunt interzicerea unor activit�ti (acces la calculator, televizor, telefon mobil), restrictionarea iesitului la joac�, �nchiderea copilului �n camera sa, restrictionarea banilor de buzunar si b�taia (cu palma ori cureaua). Persoanele care afirm� c� pedepsesc copilul de fiecare dat� c�nd acesta greseste (indiferent de natura pedepsei) sunt, �ntr-o m�sur� mai mare, femeile, persoanele cu studii medii si superioare, cu venituri medii, din familii monoparentale. De asemenea, 19 la sut� dintre p�rinti afirm� c� „au folosit amenint�ri pentru a convinge” copilul s� �i asculte, comparativ cu 34 la sut� dintre copii care sustin acelasi lucru. „Analiz�nd r�spunsurile oferite de copii, abuzul verbal are o valoare de aproximativ 16 la sut�, incidenta fiind cu aproximativ 10 procente mai mare comparativ cu datele oferite de p�rinti. Explicatia poate fi dezirabilitatea social� a r�spunsurilor oferite de p�rinti, comportamentul de a jigni /�njura un copil fiind definit inadecvat de majoritatea persoanelor. �n acest context, chiar dac� abuzul verbal /emotional are loc, p�rintii tind s� nu recunoasc� aceste comportamente”, se arat� �n studiu.

Bataia, folosita mai des �n Muntenia, Banat, Oltenia si Bucuresti-Ilfov

Referindu-se la pedepsele fizice aplicate copiilor, 81 la sut� dintre p�rinti afirm� c� nu sunt de acord, �n nici un caz, cu utilizarea b�t�ii ca mijloc de corectie, iar 82 la sut� dintre acestia afirm� c� nu �si bat niciodat� copilul /copiii. Din documentul citat mai rezult� c� exist� o diferent� de 20 la sut� de procente �ntre ponderea celor care afirm� c� folosesc b�taia ca mijloc de corectie (18 la sut�) si a celor care sustin c� au „urecheat, lovit usor cu palma” copilul/copiii (38 la sut�) si c�, potrivit opiniilor exprimate de copii, 62 la sut� dintre acestia afirm� c� sunt loviti de p�rinti (atunci c�nd gresesc) cu palma, 18 la sut� cu ” b�tul” si 13 la sut� cu „cureaua”. „Corectiile precum �lovitul usor cu palma�/�urecheala� nu sunt percepute de p�rinti (si �ntro anumit� m�sur�, nici de copii) ca fiind acte din sfera abuzului fizic. Nivelul abuzului fizic usor �n populatia de p�rinti are o incident� cuprins� �ntre 38 si 63 de procente. Aproximativ 20 la sut� dintre p�rinti (la care se adaug� si alte persoane care �n �ngrijire copii) apreciaz� pozitiv b�taia ca mijloc de corectie”, se precizeaz� �n aceeasi cercetare. B�taia/corectiile fizice usoare sunt utilizate, mai des de: femei, comparativ cu b�rbatii, persoane cu studii primare, gimnaziale sau liceale, comparativ cu persoanele cu studii universitare sau postuniversitare, persoanele care tr�iesc �n comuniune consensual�, persoanele cu venituri mici sau aproape de medie, comparativ cu cele cu venituri ridicate. De asemenea, comportamentele de pedepsire a copilului utiliz�nd b�taia apar mai des �n Muntenia, Banat, Oltenia si Bucuresti-Ilfov. Referitor la alte acte de abuz fizic, s-au remarcat diferente radicale �ntre r�spunsurile oferite de p�rinti si copii. Astfel, aproximativ unu la sut� dintre p�rinti afirm� c� s-a �nt�mplat (�n ultimul an) s� �si bat� copilul folosind un obiect (curea, b�t, nuia), comparativ cu 18 la sut� dintre copii. Incidenta abuzului fizic sever este mai sc�zut�, �ns�, si �n acest caz, se remarc� diferent e �ntre r�spunsurile oferite de p�rinti si copii. Astfel sub unu la sut� din p�rinti afirm� c� „i-au r�mas copilului urme �n urma b�t�ii”, comparativ cu aproximativ cinci la sut� dintre copii. Exploatarea copiilor de c�tre familie are o incident� cuprins� �ntre doi si opt la sut�, �n functie de dimensiunea m�surat�. Astfel, doi la sut� dintre copii afirm� c� au fost trimisi s� cerseasc�, cinci la sut� c� muncesc �n loc s� mearg� la scoal�, iar opt la sut� c� stau acas� s� aib� grij� de fratii mai mici, �n loc s� mearg� la scoal�. �n ce priveste perceptia pedepsei de c�tre copil, 32 la sut� dintre copii apreciaz� c� sunt �ntotdeauna sau �n cea mai mare parte a timpului vinovati atunci c�nd sunt pedepsiti de p�rinti, iar alti 38 la sut� c� uneori sunt de vin�, alteori nu. Majoritatea copiilor afirm� c�, atunci c�nd sunt pedepsiti, se simt tristi sau nefericiti (60 la sut�). Principala form� de abuz la care este supus copilul �n afara familiei, conform opiniei p�rin- tilor, este cel fizic, aproximativ patru la sut� dintre p�rinti afirm�nd c� s-a �nt�mplat ca unul dintre copii s� vin� acas� b�tut. �n ceea ce priveste r�spunsurile oferite de copii, procentul celor care mentioneaz� c� au fost b�tuti pe strad� de o persoan� necunoscut� putin mai ridicat, de aproximativ sase la sut�. La realizarea studiului, volumul esantionului de p�rinti a fost de 1.436 gospod�rii, iar esantionarea s-a f�cut prin selectie probabilistic� a localit�tilor (58 de localit�ti) si a persoanelor. Esantionul este reprezentativ la nivel national, pentru populatia grupului tint�, cu eroare tolerat� de +/- 2,5 la sut� la un nivel de �ncredere de 95 la sut�. Validarea esantionului a fost f�cut� pe baza datelor INS. Interviurile s-au desf�surat la domiciliul subiectilor �n perioada mai – iulie 2012. Ancheta �n r�ndul copiilor a avut aceeasi distributie teritorial� ca cea �n r�ndul p�rintilor, iar volumul s�u a fost de 1.120 de persoane. Esantionul folosit este reprezentativ pentru populatia scolar� (din ciclurile primar, gimnazial si liceal sub 18 ani), cu o eroare tolerat� de +/- 3 la sut�, la un nivel de �ncredere de 95 la sut�.

Vaslui, cazuistic� bogat�

De la an la an, violenta asupra copiilor �nregistreaz� parametri �n continu� crestere. Tipurile de violent� sunt diverse si includ at�t violenta fizic�, c�t si cea emotional�, neglijarea sau exploatarea minorului. �n primele trei luni ale acestui an, specialistii din cadrul Directiei Generale de Asistent� Social� si Protectie a Copilului (DGASPC) Vaslui au confirmat 130 de cazuri de copiii abuzati, din care 21 abuzati fizic, 11 abuzati sexual, 90 neglijati de p�rinti si unul exploatat prin munc�. La nivelul anului trecut, s-au confirmat 517 dintre sesiz�ri, constat�ndu-se c� 379 de copii erau neglijati de familii, 52 au fost abuzati fizic, 42 au fost abuzati psihic si emotional, 36, abuzati sexual si alti doi copii exploatati prin munc�. Acolo unde s-a impus, specialistii DGASPC Vaslui au intervenit de urgent� si copiii au fost scosi din familie. „Pentru anul 2013, segmentul de v�rst� a copiilor care au fost victime ale abuzului este cuprins �ntre 0 si 18 ani, �ns� ponderea cea mai mare o detin copiii din grupa de v�rst� 3-13 ani. Dup� mediul de provenient� al copiilor, �n 144 de cazuri, acestia provin din urban si 373 din rural, �n 306 cazuri a fost vorba de b�ieti iar �n 211 de cazuri, de fete. De asemenea, �n sase cazuri s-a initiat urm�rirea penal� a agresorului”, a precizat Irina C�mpeanu, purt�torul de cuv�nt al DGASPC Vaslui.