Medic: Gelozia, mai nociv� dec�t fumatul!

Gelozia este un factor de risc pentru boli cardiovasculare mai important dec�t fumatul, mai ales �n r�ndul b�rbatilor, �n timp ce coeziunea comunit�tii scade riscul, juc�nd chiar un rol mai important dec�t dieta, a ar�tat medicul Cristian-Sever Oan�, la conferinta Mediafax Talks.

Cristian-Sever Oan�, medic primar de medicina familiei, a sustinut la conferinta Mediafax Talks organizat� cu ocazia Zilei Internationale a Medicului de Familie, o prezentare cu titlul „Putem muri de inim� rea? Cine-i de vin�?”. Medicul a mentionat c� �n UE se cheltuiesc anual 110 miliarde de euro pe �ngrijirea bolilor cardiovasculare. El a ar�tat apoi c� s-au f�cut studii pentru a se identifica tipul de persoan� care este probabil s� sufere de probleme cardiace. Astfel, Meyer Friedman si Ray Rosenman (1974) au elaborat Tipul A de comportament: ambitios, agresiv, competitiv, nelinistit, sub presiunea timpului. �ns� metaanaliza lui Booth-Kewley si Friedman (1987) a relevat c� mai putin de 2% din variatia bolilor de inim� poate fi prezis� de comportamentul de tip A, si nu este cu nimic mai bun� dec�t alti factori de risc. Pe de alt� parte, tulburarea de panic� se asociaz� cu evenimente ischemice tranzitorii, iar stresul mintal (emotii negative precum depresia si anxietatea) duce la ischemie miocardic� la 50 – 70% din pacientii cu boal� coronarian� stabil� (Dakak et al. 1995). Un alt factor de risc este legat de ierarhia social�. Astfel, salariatii pozitionati la baza organigramei au o rat� de mortalitate de trei ori mai mare dec�t cei din v�rful ierarhiei (Studiul Whitehall I – British Medical Journal 1978). Un alt studiu a ar�tat de asemenea c� functionarii publici de rang inferior au un risc semnificativ crescut de boli cardiace, cancer, boal� pulmonar� cronic�, boli gastrointestinale, depresie si suicid (Studiul Whitehall II – BMJ 1997, Lancet 1991). Nu �n ulimul r�nd, viata emotional� are impact asupra sistemului nervos autonom, care la r�ndul s�u are efect semnificativ asupra inimii, iar cea mai semnificativ� variabil� este prezenta sau absenta contactelor sociale, a mai ar�tat Oan�. Totodat�, nivelul satisfactiei personale a fiec�ruia depinde de nivelul de satisfactie a retelei sociale din care face parte, potrivit Framingham Heart Study (Fowler and Christakis, 2008), efectuat pe 4.739 de subiecti urm�riti din 1983 p�n� �n 2003. Pe de alt� parte, atitudinea de rivalitate este un factor de risc mai important dec�t fumatul. Ne�ncrederea si gelozia sunt cei mai mari „ucigasi”, mai ales la b�rbati, iar cel mai bun factor de protectie este coeziunea comunit�tii, a mai spus medicul, cit�nd un studiu al Harvard Center for Society and Health (Skrabski et al., 2003) efectuat pe 12.643 de subiecti din Ungaria. Jacques Lacan (1948) a fost primul care a desoperit prevalenta sc�zut� a hipertensiunii printre imigrantii din societatea american� care �si mentinuser� coeziunea si ritualurile culturale comunitare. Un alt studiu (Bruhn and Wolf, 1979), f�cut la Roseto, �n Pennsylvania, a ar�tat c�, la o populatie de 1.600 de imigranti din sudul Italiei, rata deceselor prin infarct de miocard era la jum�tate fat� de rata national� din SUA. Coeziunea comunit�tii s-a dovedit �n cadrul acestei cercet�ri mai important� dec�t dieta, colesterolul sau fumatul. Un al treilea studiu (Berkman and Syme, 1979), efectuat la Alameda County, California, pe un esantion de 4.775 adulti, �mp�rtiti �n patru clase diferite �n functie de intensitatea leg�turilor sociale si urm�riti timp de nou� ani, a relevat c� persoanele cu leg�turi sociale slabe/putine au avut o probabilitate de dou� ori mai mare s� moar� de boli cardiovasculare dec�t cei cu leg�turi sociale puternice/ numeroase, dup� ajustarea celorlalti factori de risc. Cristian Oan� a ar�tat astfel c� relatiile sociale nu sunt doar un tampon fat� de stresorii sociali �nt�lniti �n societ�tile industrializate, ci au un impact direct asupra s�n�t�tii �nsesi. Partenerul de viat� joac� si el un rol important. Ajutorul venit din partea acestuia este esential �n predictia ratei de supravietuire la pacientii cu transplant cardiac, potrivit unei alte cercet�ri (Brigitta Bunzel, 1993) Viata de cuplu nu numai combate afectiunile cardiovasculare, ci previne si dementa. CAIDE Study (Hakansson et al., 2009), efectuat pe 2.000 de subiecti din Finlanda de Est, urm�riti timp de 21 de ani, a ar�tat c� riscul de dement� este aproape triplu la cei ce tr�iesc singuri �ncep�nd de la jum�tatea vietii si la b�tr�nete. Astfel, diferiti cercet�tori au ajuns la concluzia c� s�n�tatea individului depinde de modul cum este condus� comunitatea din care face parte, pun�ndu-se �ntrebarea dac� este datoria medicinei s� dezbat� cel mai bun mod de a conduce comunitatea, a ar�tat �n final Oan�.