Aproape 85% dintre rom�ni cred c� statul creeaz� mai multe probleme dec�t rezolv�

Aproape 85% dintre rom�ni cred c� statul creeaz� mai multe probleme dec�t rezolv�, iar 77,4% cred c� statul este cel mai prost administrator, majoritatea consider�nd c� autorit�tile cheltuiesc prea putin cu s�n�tatea, sistemul de pensii, �nv�t�m�ntul si asigur� rile pentru somaj, potrivit unui studiu al Institutului pentru Cercetarea Calit�tii Vietii al Academiei Rom�ne.

Institutul pentru Cercetarea Calit�tii Vietii al Academiei Rom�ne a realizat o anchet� sociologic� av�nd drept tem� perspectiva opiniei publice asupra politicilor sociale din Rom�nia. Cercetarea s-a focalizat pe atitudinile si evalu�rile populatiei privind rolul social al statului, suportul pentru cheltuielile publice sociale si optiunile privind organizarea sistemelor de asigur�ri sociale �n sistem public sau privat. Principala concluzie a cercet�rii este aceea c� exist� un consens larg �n privinta unui rol mai activ al statului �n redistribuirea resurselor c�tre cei care au nevoi mai mari, �n managementul riscurilor sociale si �n sporirea incluziunii sociale. Potrivit rezultatelor studiului, �n opinia public� rom�neasc� exist� o sustinere puternic� (78-90% acord total sau acord) pentru politici sociale care s� asigure locuri de munc�, un nivel de trai decent pentru someri si un venit minim garantat pentru cei nevoiasi, precum si reducerea inegalit�tilor economice. Dac� �n privinta rolului social al statului se observ� consens social, opinia public� este divizat� cu privire la cheltuielile cu ajutoarele sociale. Putin mai mult de jum�tate dintre rom�ni (52,8% acord total si acord) cred c� statul ar trebui s� cheltuiasc� mai putin cu ajutoarele sociale. Cet�tenii au o viziune critic� asupra capacit�tii administrative a statului rom�n. Cei mai multi respondenti cred c� statul �este cel mai prost administrator� (77,4% acord total si acord) si �creeaz� mai multe probleme dec�t rezolv� (84,2% acord total si acord). �n contextul dezbaterilor privind reforma sistemelor de asigur�ri sociale, exist� un curent majoritar �n opinia public� favorabil mentinerii sistemelor de asigur�ri sociale �n �ntregime �n sistemul public: 62% �n cazul asigur�rilor pentru somaj, 57% pentru sistemul de pensii si 55% pentru sistemul de s�n�tate, au mai ar�tat autorii studiului. Segmente minoritare semnificative ale populatiei sustin un sistem mixt de asigur�ri sociale, �n principal public, secundar privat (�ntre 18-23%) sau �n principal privat, secundar public (11-12%). Exist� si un curent minoritar de opinie (8-9%) favorabil privatiz�rii integrale a sistemelor de asigur�ri sociale, se mai arat� �n studiu. Totodat�, conform concluziilor studiului, exist� un consens social �n evaluarea critic� a cheltuielilor publice sociale (70-90%) �n mai multe domenii. Segmente largi ale opiniei publice consider� c� statul cheltuieste prea putin cu s�n�- tatea (89%), sistemul de pensii (83%), sistemul de �nv�t�m�nt (83%), constructia de locuinte (82,5%), asistenta social� (75%) si asigur�rile pentru somaj (69,5%). Aproape 89% dintre rom�ni cred c� statul cheltuieste prea putin pentru spitale, categorie urmat� de programele de preventie a bolilor (87%), medicamentele compensate (87%) si de programele de vaccinare a populatiei (76%). Pentru salariile medicilor si personalului medical, 72% dintre cet�teni cred c� statul cheltuieste prea putin, 18% cam c�t trebuie si 9,5% prea mult. �n privinta medicilor de familie, 61% dintre rom�ni cred c� statul cheltuieste prea putin, 25% cam c�t trebuie si 13% prea mult. Dintre componentele sistemului de �nv�t�m�nt, cei mai multi dintre rom�ni cred c� statul cheltuieste prea putin cu cresele si gr�dinitele (77-78%), iar circa 20% consider� c� se cheltuieste c�t trebuie. �n privinta scolilor generale si liceelor, 76,5% dintre cet�teni cred c� statul cheltuieste prea putin, iar 21% cam c�t trebuie. Pentru salariile profesorilor, aproape 76% dintre rom�ni cred c� se cheltuieste prea putin, aproximativ 18% cam c�t trebuie si circa 7% prea mult. �n ce priveste suportul pentru cheltuielile aferente universit�tilor si facult�tilor de stat, 66% dintre cet�teni cred c� se cheltuieste prea putin, 28% cam c�t trebuie si 5,5% prea mult. Dintre diferitele prestatii si servicii de asistent� social�, rom�nii cred c� statul cheltuieste prea putin cu alocatiile pentru copii (90%), centrele pentru bolnavii neuropsihici (88%) si centrele de plasament pentru copii abandonati (87%). La polul opus, doar 66% dintre cet�teni cred c� statul cheltuieste prea putin cu ajutoarele sociale (venitul minim garantat). �Gradul de universalitate al politicilor publice influenteaz� amplitudinea suportului social pentru cheltuielile sociale. Astfel, de pild�, s�n�tatea sau politicile de suport pentru copil au o sustinere mai larg� dec�t politicile adresate unor grupuri particulare, cum ar fi studentii sau beneficiarii de ajutoare sociale (venit minim garantat). Cu c�t o m�sur� de politic� social� tinteste segmente mai restr�nse sau marginale ale societ�tii, cu at�t suportul social pentru respectiva m�sur� este mai sc�zut�, se mai arat� �n studiul citat. Aprecierile practice asupra volumul de resurse alocate de stat politicilor sociale nu sunt percepute la fel de coerent. Astfel, 44% dintre cei care afirm� c� statul cheltuieste prea putin cu ajutoarele sociale sunt de acord si cu ideea c� statul ar trebui s� cheltuiasc� mai putin cu aceleas i ajutoare sociale. �Oamenii par mai degrab� tentati s� se comporte ca si cum ar avea dou� sisteme diferite de referint� �n judec�tile lor si nu ar pune �n leg�tur� politica fiscal� cu resursele alocate politicilor sociale. Exist�, �n plus, o discordant� �ntre astept�rile sociale si felul �n care s-au f�cut politicile sociale sub diferite guvern�ri. Opiniile referitoare la rolul social al statului si obiectivele pe care acesta ar trebui s� le realizeze precum si evaluarea critic� a capacit�t ii administrative a statului sunt bine structurate �n perceptia opiniei publice�, sustin autorii studiului. Datele provin dintr-o anchet� sociologic� pe baz� de chestionar realizat� de Institutul de Cercetare a Calit�tii Vietii al Academiei Rom�ne, pe un esantion probabilist, multi-stadial, stratificat, cu un volum de 1.227 de subiecti, reprezentativ pentru populatia adult� a Rom�niei. Ca baz� de esantionare au fost utilizate listele electorale permanente. Interviurile au fost realizate fat� �n fat�, la domiciliul subiectilor. Culegerea de date a avut loc �n anul 2013. La un grad de �ncredere de 95%, marja de eroare la nivelul �ntregului esantion este de +/- 2,8%. Ancheta sociologic� este o component� a proiectului Activ – Incluziv – Eficient, derulat de un consortiu format din ICCV, Asociatia Catalactica, Holt Rom�nia si Agentia de Dezvoltare Comunitar� ��mpreun�, finantat de Consiliul National al Cercet�rii Stiintifice.