Detoxurile, veganismul si f�ina de sl�bit – notiuni goale, departe de medicin�

M�ncarea traditional� rom�neasc� este s�n�toas� atunci c�nd este consumat� �n concordant� cu activitatea fizic� desf�surat�. �n schimb detoxurile, veganismul si f�ina de sl�bit sunt �notiuni goale�, departe de medicin�, spune medicul �n diabet si boli de nutritie Simona Tivadar.

Dr. Simona Tivadar a f�cut o radiografie a obiceiurilor alimentare, �n care a explicat ce este cu adev�rat s�n�tos pentru organism si a analizat �miturile� f�r� nicio leg�tur�, �n opinia ei, cu medicina. Medicul a vorbit si despre post, subliniind c� a m�nca o cantitate foarte mare dintr-un aliment permis nu �nseamn� c� ai postit cu adev� rat. �Dac� m�n�nci un lighean de cartofi pr�jiti, nu �nseamn� c� ai postit. Postul �nseamn�, pentru unii, s� nu m�n�nce carne, dar nimeni nu-si face restrictie la ulei. Un peste cu brocoli este mai de post dec�t un lighean de cartofi pr�jiti. Postul a ap�rut ca nevoie de reducere a gr�similor importante din alimentatie. Toate povestile care sunt acum, raw veganism, detoxuri, veganism nu sunt dec�t forme ale postului religios �mpinse �ntr-o extrem�. Nimeni nu a f�cut o list� cu toxinele, cuvinte misterioase, toxine, energie. Astea nu exist�, sunt niste baloane de s�pun, notiuni goale pe care oamenii acestia (cei care le promoveaz�, n.r.) �si construiesc o argumentatie departe de medicin�, de realitate si de ceea ce se poate obiectiva�, explic� Simona Tivadar. Potrivit medicului citat, anumite analize ar fi suficiente pentru a stabili nevoile organismului �n materie de alimentatie. �Eu pot s� demontez cu o dovad� fiecare propozitie dintr-un text al unui raw vegan. Un buletin astrup este o analiz� din s�nge si obtii sapte parametri de echilibru acidobazic al organismului. S� �mi spun� mie cineva c� dieta X ne acidific�, c� intri �n acidoz�, c� acizii sunt periculosi. Mie trebuie s�-mi ar�ti un buletin astrup. Ai un buletin astrup cu care s� dovedesi c� ai acidoz�, atunci da, exist�. Dac� nu, nu exist�, explic� dr. Tivadar.

Atentie la �nutritionisti�!

Specialistul a etichetat drept �porc�rii� anumite �reguli� privind alimentatia vehiculate pe internet: �Circul� niste porc�rii de ti se �ncreteste carnea pe tine. Dac� m�n�nci gulia care este deasupra p�m�ntului cu rosia care este deasupra p�m�ntului, e nenorocire. Este ca �n Caragiale: dac� ai m�ncat fasole cu ridichi, aveai o sans� s� te scapi, dar dac� ai m�ncat ridichi cu fasole, nu mai ai nicio sans�. Este Caragiale curat�. Medicul a f�cut referire la cei care se recomand� �nutritionisti� si dau sfaturi. �Pe toate site-urile pe care te uiti, toti oamenii care apar �n public nu au o titulatur�. Ei sunt consultanti nutrit ionisti sau nutritionisti. Apoi, meseria de nutritionist nu exist� �n Rom�nia, �n acest moment. Suntem noi, doctorii de diabet si boli de nutritie, care suntem specialisti, sunt endocrinologii, care au f�cut diabet si boli de nutritie ca a doua specialitate, si mai nou, de c�tiva ani, Facultatea din T�rgu Mures si Facultatea din Cluj au deschis o catedr� de nutritie dietetic�, care �nseamn� c� ai terminat liceul, faci acesti trei ani de nutritie dietetic�, dup� care, eventual, un masterat si rezult� ceea ce se numeste nutri- tionist dietetician. Nutritionistii de pe piat� sunt f�cuti cu cursuri online, 180 de euro, si �n scurt timp ai diploma de nutritionist. Cursuri de nutritie se fac si la scolile care te �nvat� s� pui unghii false�, spune dr. Simona Tivadar. �n opinia medicului, aceast� situatie este urmarea faptului c� �legislatia este proast�, doctorii nu fac nimic, Colegiul Medicilor nu face nimic�. �Mi-ar pl�cea s�-l �ntreb pe presedintele Colegiului Medicilor: domnule, c�nd o s� ne sesiz�m legat de toate aspectele acestea? Pentru c� o fetit� care a f�cut trei s�pt�m�ni de curs s� scoat� cosuri se numeste estetician si medicul estetician devine un fel de cosmetician�, amestec�ndu- se �n capul oamenilor aceste notiuni. C� nutritionistul si medicul specialist �n boli de nutritie s-au amestecat si au devenit o varz�. Suntem foarte putini care ne-am putea numi nutritionisti. Sunt unii ingineri de chimie alimentar�, ei pot vorbi despre aliment, adic� ce contine alimentul. Este fix treaba lor si a unit�tilor derivate s� permit� sau s� nu permit� punerea pe piat� a unui aliment. Nu s�-mi spun� mie s� nu m�n�nc E 742�, a ar�tat dr. Tivadar. �Apoi, mai e si povestea cu f�ina care sl�beste. De aici apar nutritionistii �de operet�, care vor s� dea o lovitur� pe piat�, cum a fost si femeia care spune c� laptele produce cancer si c� laptele este pentru vitei. O prostie f�r� margini. Era o speculatie pe cresterea estrogenilor, c� laptele are mai mult estrogen. Serios? Cum au tras concluzia c� laptele este pentru vitei? Suntem �n plin teatru absurd – Eugen Ionescu. Toate pisicile mor, Socrate a murit, deci Socrate a fost pisic�, consider� dr. Tivadar. Medicul a comentat si teoria �tineretii f�r� b�tr�nete si a vietii f�r� de moarte� �n care leacul miraculos este gr�ul �ncoltit. �Gr�ul �ncoltit este pentru ierbivore care au dou� sau patru stomacuri. Oamenii au unul singur, care este plin de pepsin� si tripsin�. Aceste enzime sunt secretate de pancreas si glandele din mucoasa tubului digestiv, al�turi de enzimele ce particip� la digestia celorlalte componente ale bolului alimentar. Cum s� m�n�nce gr�u �ncoltit? Niciodat� s� nu m�n�nce gr�u �ncoltit. Si c�t mai putine cereale. Este o prostie. Cerealele sunt f�cute pentru americanul care m�n�nc� numai p�ine alb�, numai produse procesate, care nu au avut nicio vitamin� si nicio fibr� si s-a umplut de cancer de colon si atunci, ca s� contrabalans�m, �n loc s� �i punem �n m�n� o fruct� si o legum�, i-am f�cute cerealele, m�car s� m�n�nce ceva, si i-au dat si vitamine si minerale�, explic� Simona Tivadar. Unul dintre sfaturile medicului este acela ca dimineata s� fie m�ncat� o protein�. �Pentru c� din proteina pe care o m�n�nci dimineata, �n cursul zilei se vor constitui toti neurotransmit� torii, toti �postasii� care circul� �ntre creier si intestin si �si transmit informatii. �n intestin avem at�tia neuroni �nc�t m�rimea lor ar egaliza m�rimea unui creier de pisic�, aceasta nefiind un animal prost. Si creierul din cap, si creierul din mate vorbesc continuu si �si transmit tot felul de informatii legate de nutrientii din care este constituit corpul, pe care i-ai luat sau nu i-ai luat din m�ncare. Corpul nostru este o chimie, este construit din ceea ce m�nc�m. Ar putea m�nca p�ine cu br�nz�, cu ou, sau p�ine cu o sunc� sau o felie de friptur� rece. �n cantitate mic� si av�nd grij� la cantitatea de gr�simi pe care o contin�, precizeaz� dr. Tivadar. �n opinia specialistului, un alt mit legat de nutritie este legat de a bea un suc de portocale sau de mere, asemenea celui potrivit c�ruia stafidele au aport de calciu. �Nu bem sucuri. Un pahar de suc de portocale se obtine din sase fructe si are at�ta glucoz� c�t patru felii de franzel�, care nu st� �n stomac o or� si jum�tate, c�t ar sta fructele, sau dou� ore si jum�tate, cum ar sta p�inea, ceea ce face ca organismul s� nu �l digere corespunz�tor, iar creierul s� nu �nteleag� faptul c� ai m�ncat. Ai luat o sumedenie de combustibil, despre care organismul nu stie c� lai luat si se trezeste cu el. Sucuri, c�nd omul poate s� m�n�nce cu dintii? C�nd omul este bolnav si nu poate m�nca fructul cu dintii, �i d�m, �n compensare, sucul. Altfel, care este rostul? Aduci �nc�rc�tur� caloric�. Era o raw vegan� care zicea s� lu�m stafide pentru calciu. Ce?! Trebuie trei kilograme de stafide s� obtii cantitatea de calciu de care ai nevoie. Trei kilograme de stafide au 12.000 de calorii. Ce face cu 12.000 de calorii pe zi, c� nici dac� sap� santuri �n p�m�nt �nghetat nu are cum s� consume 12.000 de calorii? Dimineata, dac� nu ai timp, bei o can� de lapte, iar mai t�rziu m�n�nci un sandwich, un fruct. �n schimb, un sandwich din comert este de nerecomandat, pentru c� are un kilogram de p�ine, margarin� si o urm� de sunc�. Mama s� fac� sandwich-ul acas�, a mai spus medicul primar specialist �n diabet si boli de nutritie.

Regula de aur: jumatate din alimente, fructe si legume

Simona Tivadar a subliniat si importanta m�nc�rii g�tite. �Mamele s� nu se mai spele at�t pe m�ni de obligatia de a preg�ti hrana si s� nu se mai ascund� �n spatele deciziei copilului, spun�nd �nu-i place, nu vrea�. Copilul este de acord cu ce l-ai �nv�tat. S� g�teasc�, s� aib� m�ncare g�tit�. Dec�t s� fac� crize de nervi c� nu m�n�nc� porc, mai bine s� nu m�n�nce nici pui crescut �n cresc�torie si s� fac� bine s� �ncerce s� cumpere animale care tr�iesc, c�t de c�t, natural. Cred c� animalele astea de cresc�torie sunt o form� diferit� de viat�, o form� extraterestr�, un experiment de laborator. De aici vin problemele. De la faptul c� animalul nu mai este ceea ce trebuia s� fie, de la faptul c� industria face amalgamuri de produse si de chimicale, pe care noi nu le identific�m. Dar nu ne pune nimeni s� m�nc�m acele amalgamuri. Niciodat� �n viata mea nu cump�r mezeluri, poate sunc� de Praga sau muschi, pentru c� altele nu au carne. S� fie �n ele carne. Dac� nu are carne, atunci de ce s� �l m�n�nc?�, a explicat medicul. �n opinia Simonei Tivadar, o problem� de baz� a omului modern este c� m�n�nc� prea multe calorii �goale�. �Corpul face un bilant si spune: �ti trebuie vitamina B, C, calciu, magneziu, fosfor…Tu trebuie s� te hr�nesti ca s� �ti asiguri acesti nutrienti, toate proteinele. Dar m�nc�nd foarte multe calorii �goale�, te vei �ngr�sa �ngrozitor. Nu ront�i covrigei, sticks-uri. Toat� lumea ront�ie nuci, migdale, alune, fistic, seminte. Putem m�nca sase-opt seminte, pentru c� ne trebuie doar nutrienti, dar nu mai mult. Dac� m�n�nci o pung� pe zi, te �ngras� si te �mboln�vesti�, spune specialistul. O alt� mare problem� a omului modern este, �n opinia Simonei Tivadar, aceea c�, pe l�ng� faptul c� m�n�nc� produse netraditionale, o face f�r� s� coreleze ce si c�t consum� cu efortul fizic pe care �l are de f�cut �n orele urm�toare. O regul� de aur este, potrivit medicului, aceea ca jum�tatea din ce m�nc�m s� fie fructe si legume. �Unii spun c� beau o palinc�, s� dilueze gr�simile. Povesti! Nu dilueaz�. Palinca va stimula insulina s� �ncorporeze mai repede nutrientii. Majoritatea �ncearc� s� m�n�nce seara ca s� �pl�teasc� ziua, �ns� organismul nu functioneaz� pe datorie, ca orice motor cu combustibilul care �i vine continuu. Seara, poti m�nca un peste, o br�nz�. Regula de aur ca jum�tate din ceea ce m�n�nc s� fie legume si fructe este de netrecut, indiferent cine esti si cum te cheam�. Sigur, bine sp�late. Spal� si oul�, spune dr. Tivadar. Specialistul s-a referit si la miturile privind sursele de anticorpi. �Anticorpii sunt proteine. Imunitatea se bazeaz� pe proteine, nu pe vitamina C, echinaceea si vise. Pe proteine�, subliniaz� Simona Tivadar.

MEDIAFAX