Libertate trisat�

Bine te-am g�sit, cititorule, de oriunde ai fi si oricine ai fi tu �n lumea asta, doar om s� fii! C�ci, vorba t�ranului simplu, dac� o mai fi vreo unul de talia asta, unul care s� zic�: �Nu conteaz�, taic�, ce-ai fi, om s� fii, c� omenia-i lucru mare! Lucru mare sau mic nu stiu a spune, cum nu stiu a spune exact ce-i libertatea, sau vreun act de curaj, sau vreo tar� anume, sau vreun erou anume, sau multe nu stiu a spune… �ns� pot observa doar c� un biet muritor, f�r� puteri magice sau politice, sau de orice natur�, f�r� a putea face nimic, c�ci n-am nici bani, nici vreo functie si nici nu sunt binecuv�ntat cu vreo magie anume, dec�t poate cu una simpl�, a credintei �n bunul Dumnezeu si �n neamul meu, un neam de omenie, �la pe care �l stiu eu, milos si bun, �la care s-a sacrificat mereu pentru libertate si pentru un scop anume, un neam vrednic, pe care l-am auzit si l-am apucat de la str�bunii mei. N-am de g�nd s� fac lectii de istorie sau patriotism, desi, c�ndva, �n decembrie, am luptat pentru libertate si un neam curat, si ca mine au f�cut-o mii de oameni, cunoscuti sau necunoscuti, toti devenind eroi prin actul lor de curaj, si probabil o vor continua alti eroi, urmasi ai neamului meu. Observ, mai ales �n luna asta, lumea lacrimilor si fericirii nasterii lui Iisus, parade de tot felul, meschin�rii si, uneori, teatru ieftin la colt de strad�, si nu de la vreun c�lusar sau vreun colind�tor r�t�cit, care vesteste �Steaua sus r�sare�, ci de la mai marii t�rii, pusi a c�rmui neamul si destinul lui. Conduc�tori care se gr�besc s�-si pl�ng� f�r� lacrimi eroii si s� arunce vreo jerb� la vreun cimitir stingher, cu tr�mbite mute si discursuri b�lb�ite despre neam si eroi. �n multimea asta de neam, toti se adun� si vestesc de tot felul. Colinda vesteste pe limba ei despre Regele lumii, iar Patria noastr� vesteste despre Eroii ei, vechi sau noi, antedecembristi sau postecembristi 89, nu mai conteaz�, c�ci toti sunt pusi �n aceeasi parad�, la acelasi festin sau cimitir de eroi, cimitir f�r� nume, f�r� oase si cruci, f�r� popi si religii, cimitir unde c�nt� cucuveica politic� fardat� �n mii de partide si �n mii de culori. �n acest ambient numit Rom�nia si �ntr-o tar� �n care neamului �i e rusine cu numele de rom�n si politicianului �i e rusine cu numele de patrie sau de tar� sau neam, cum vrei s�-i spui, se chinuie Decembrie, an de an, s� nasc� Eroi si s� moseasc� o libertate chinuit� de �Revolutia� facerii si de �Mama m�-sii de eroi!�. Apropo, mi-a trebuit o conversati cu domnul Cornel Mihalache, unul dintre oamenii care, dup� umila mea p�rere, mai �ncearc� ceva pentru acest judet si, de ce nu, pentru aceast� tar�, s�-mi spun� c� politicianul rom�n nu-si mai are pe limb� de mult expresia �Patria noastr�! Cic� expresia cu pricina ar fi demodat�, �ntr-o er� manechin� si globalizat�, una cu haine noi. De fapt, care patrie si care globalizare?! Cic� patria a devenit tar� a Uniunii Europene si c� a �expirat� s-o mai numesti �patria noastr�, c�nd ea a devenit, de fapt, patria tuturor! Si nu numai at�t, c�ci bagheta fermecat� a Uniunii a supus-o cerintelor globaliste, si tara asta ar fi principala surs� de cersetori la porti �nalte, cu domni fini, care au drept menajere mame, fiice si surori, si drept hamali niste bieti rom�ni care nu-si g�sesc rostul �n propria tar�, h�ituit� de promisiuni efemere si politicieni saltimbanci, circari de duzin� si actori libertini. Dar ce e patria?! Cumva patria e o libertate trisat� de propriii fii?! Cic� �Patria mea� ar fi una deloc la mod�, expresia ar fi trecut� la aforisme sau cuvinte vechi si cic� e un fel de cos de gunoi al unei Europe s�tule de propriii eroi, globalizati, si ei, la standarde europene, in memoriam, fireste, pentru actul lor de curaj. Cic� patria asta, Rom�nia sau cum s-o mai numi, ar fi adus� ca o ofrand� pentru vreun zeu globalist sau ar fi fost jucat� c�ndva la vreo rulet� ruseasc� sau, mai nou, la vreun barbut unionist la colt de strad�, tris�nd zarurile si, implicit, libertatea noastr� si sacrificiul propriilor fii, c�ci, vorba lui Caesar: Alea jacta est! Soarta a fost hot�r�t�! Zarurile au fost aruncate! Si atunci m� �ntreb, �n nimicnicia mea sau �n actul meu de curaj, la ce bun s�-ti mai aduci aminte de s�ngele eroilor t�i, de mamele si v�duvele care-si pl�ng oamenii si de al c�ror act de libertate, de curaj, ne bucur�m toti cei care am r�mas fl�m�nzi sau cei care sunt ast�zi �mbuibati si au promisiuni efemere, cei c�rora, de fapt, nu le pas� de tara, de neamul lor, c�ci ei au trisat libertatea si tara lor, si nu noi, cei care strig�m ast�zi: �Ave, Caesar, morituri te salutant!� (Slav� tie, Cezar, cei ce merg la moarte te salut�!).

Fernando Pester,
revolutionar