Aditivii alimentari sau E-urile sunt adugati pentru a mbuntti gustul, culoarea, stabilitatea, rezistenta la alterare a alimentelor sau buturilor. Desi multi asociaz „E-urile” cu substante periculoase, trebuie s stiti c exist si aditivi care nu prezint niciun risc pentru sntate, dar nici nu este nevoie expres de ei. Majoritatea aditivilor alimentari sunt n general inofensivi, ns consumul lor n cantitti mari sau ai celor cu proprietti toxice si chiar cancerigene poate determina alergii, stri de oboseal, greturi, dureri de cap, palpitatii, boli cardiovasculare si alte afectiuni grave. De aceea, atunci cnd mergeti la cumprturi, cititi cu atentie etichetele alimentelor, pentru a le evita pe cele care contin E-uri periculoase, sau cel putin s limitati consumul lor.
Aditivii alimentari sunt mprtiti n 24 de categorii, cele mai rspndite fiind:
ndulcitori – care nlocuiesc zahrul;
coloranti – pentru a da o culoare mai apetisant;
acidifianti – dau un gust usor acid;
corectori de aciditate – cresc sau diminueaz aciditatea;
emulsificatori – asigur un amestec omogen ntre ap si grsimile alimentare;
conservanti – ntrzie sau mpiedic alterarea alimentelor. Acestora li se adaug corectorii de gust si de miros, care mbunttesc gustul si mirosul alimentelor, propulsorii – gaze care servesc la expulzarea alimentelor din ambalaje, antioxidantii – limiteaz oxidarea alimentelor sensibile la contactul cu aerul.
Cei mai periculosi aditivi
Printre cele mai periculoase E-uri se numr E102 sau tartrazina, un colorant galben, foarte nociv, care se gseste n buturi, mustaruri si gemuri. Acesta poate genera tumori tiroidiene sau crize de astm bronsic. Exoticul Sunset yellow sau colorantul galben E110 poate avea efect cancerigen. El se gseste n dulciuri, prjituri si budinci. Nici colorantul E120 nu este lipsit de vin, acesta fiind responsabil pentru provocarea alergiilor. E124, un colorant rosu care se gseste n mezeluri, este un aditiv toxic, ce produce tumori pe glanda tiroid. Exist si substante incriminate ca avnd o contributie semnificativ la aparitia diferitelor tipuri de cancer. Din categoria celor „ri” fac parte E131, E123, E142 (colorati), E211 (conservant) – interzis n SUA, dar permis la noi. Cel din urm se gseste n unele buturi rcoritoare, la fel ca E213, E214, E215. Si potentiatorii de gust si arom (rinoglucidele) intr n categoria aditivilor care influenteaz aparitia cancerului, n special la nivelul tractului digestiv, al ficatului, cilor biliare sau al pancreasului. Lista aditivilor care au un grad mediu de periculozitate este mult scurt, dar si aici cap de list sunt tot colorantii galbeni si rosii, respectiv E110 si E123. Acestora li se adaug tiabendazolul (E233), folosit ca si conservant n sucurile citrice.
E-uri cu nivel mic de pericol
Exist si aditivi care nu afecteaz sntatea organismului. Din aceast categorie face parte E306 sau vitamina E, un antioxidant natural sau de sintez, cu rol bine determinat n protectia antioxidativ a grsimilor, pe care l gsim n ficat, ou, peste, soia. Si vitamina C sau lecitina sunt aditivi alimentari care nu au efecte negative asupra snttii.
Top E-uri de evitat
Acid benzoic (E210) si benzonat de sodiu (E211) – Cele dou substante sunt folosite n industria alimentar pentru „a masca” gustul „necomercial” al produselor cu o calitate ndoielnic. Din pcate, acestea pot duce la aparitia migrenelor, a usturimilor de ochi sau chiar la pierderea temporar a acuittii vizuale. n cazul n care ai boli de piele, astm sau alergie la aspirin, pzeste-te de produsele care le au mentionate pe lista de ingrediente. Dioxid de sulf (E220) – Dac ai probleme cu rinichii, citeste toate etichetele si nu cumpra nici un produs care contine E220. Dioxidul de sulf mai determin probleme de respiratie (chiar si astm), gastrice si eruptii ale pielii.
Acesulfam de potasiu (E950) – Multi nutritionisti si medici spun c ndulcitorii si produsele care sunt pe baz de nlocuitori ar putea „ajuta” la aparitia cancerului de piele.
Aspartam (E951) – Specialistii spun c acest ndulcitor poate produce senzatie de foame. Consumat cu regularitate, poate fi unul dintre factorii care determin pierderile de memorie si tumorile pe creier.
Nitrit de sodiu (E 250), nitrat de sodiu (E 251), nitrat de potasiu (E 252) – Nitratii de sodiu si potasiu si nitritul de sodiu opresc procesul de alterare a crnii, dau o culoare roz, „sntoas”, si mbun ttesc gustul carnii. Problema e c se afl pe lista de substante cu potential cancerigen.
Topul alimentelor cu E-uri periculoase
Aditivii alimentari fac parte din viata noastr, chiar dac noi nu ne dorim acest lucru. Productorii au „grij” ca ele s nu ne lipseasc, incluzndu-le n tot mai multe alimente. Astfel aditivii alimentari se adaug n majoritatea produselor pe care le consumm frecvent. Consumatorilor le este aproape imposibil s ocoleasc E-urile pentru c supermarketurile abund n produse cu adaosuri. Dup gradul de periculozitate, aditivii alimentari se clasific n trei categorii: foarte periculosi, mediu periculosi si inofensivi. Este evident c de aditivii foarte periculosi trebuie s ne ferim. De aceea un top al alimentelor bogate n aditivi nocivi ne poate fi de mare ajutor.
Margarina – are o structura molecular identic cu cea a plasticului. Este un produs care a aprut n timpul celui de-al Doilea Rzboi Mondial, cnd untul era o raritate. Acest produs alb, asemntor untului, cu o structur molecular asem ntoare plasticului, a fost mbunttit cu o serie de aromatizanti, vitamine sintetice si coloranti. Contine glutamat de sodiu (E621)
Preparatele din carne – salamurile, mezelurile, crnatii, crenvurstii, pateurile, si n general toate preparatele din carne, sunt un conglomerat de ingrediente nes- ntoase. Carnea este folosit n cantitti foarte mici, restul fiind tendoane, sorici, gelatin, plus aditivi alimentari periculosi. Preparatele din carne contin doi dintre cei mai periculosi aditivi: nitritul de sodiu (E 250), considerat cancerigen, si glutamatul monosodic (E621), un puternic neurotoxic, al crui consum poate declan- sa maladiile Alzheimer, Parkinson, Huntington.
Dulciurile – dropsurile, jeleurile gumate si prjiturile din comert sunt adevarte bombe de aditivi alimentari. Acestea sunt colorate artificial si au prea mult zahr sau nlocuitori ai acestuia. Despre zahr se spune c d dependent, mai ales n cazul n care consumm frecvent produse care l contin. Iar dulciurile, cu ct sunt mai colorate, cu att sunt mai bogate n coloranti alimentari.
Sucurile si buturile carbogazoase – chiar dac multe dintre ele sunt declarate a fi produse naturale, majoritatea buturilor rcoritoare au n componenta lor si aditivi chimici. Cel mai des folosit este acidul citric (E 330) sau sarea de lmie (care se vinde si separat, ca suc de lmie) precum si nlocuitorii de zahr ca aspartamul. Colorantii folositi (E110 si E102) sunt si ei declarati toxici. Aspartamul, acidul ciclamic, benzoatul de sodiu, acesulfamul K, caramelul dau un gust plcut sucurilor, dar nu ofer organismului ceva sntos, care s ne sting setea fr amenintri. Aspartamul este unul dintre cei mai controversati aditivi. Cercettorii si medicii au stabilit c multe dintre suferintele pacientilor pot avea la origine consumul excesiv de produse care l contin.
Gemurile ndulcite artificial – multe gemuri din comert contin ndulcitori artificiali periculosi: acesulfat de potasiu (E950) cu efect cancerigen, risc de leucemie, de tumori pulmonare si acidul ciclamic (E 952) cu efect cancerigen la nivel renal si care afecteaz sistemul imunitar, nervos si cardiovascular.
Brnza topit – contine mult ap si o list ntreag de E-uri. Iat un exemplu de brnz topit si ingredientele utilizate la fabricarea ei: ap, brnz, zer praf, sunc (carne de porc, ap, sare, condimente), conservant E250 (nitrit de sodiu), zahr, agenti de ngrosare E450 (pirofosfat de calciu), E 407 (caragenan), antioxidant (E301, ascorbat de sodiu), potentiator de arom (E621, glutamat monosodic), proteine lactice, E339 (fosfati de sodiu), stabilizatori (E407, caragenan, E412, (gum guar), corector de aciditate (E330, acid citric). Apa este principalul ingredient, retinut de E-urile utilizate. n concluzie, brnza topit este un aliment cu profil nutritional dezechilibrat, cu valoare nutritiv sczut, neindicat copiilor, adolescentilor, femeilor nsrcinate.
nghetata – contine mult ap si multe E-uri. Nu lipsesc colorantii E120 (cosenila), E122 (azorubina), E124 (rosu ponceau 4R), E171 (dioxid de titan), agentii de ngrosare, gelifianti, glazuranti (naturali sau artificiali), E403 (alginat de amoniu), E407 (caragenan), E410 (gum carruba), E412 (gum guar), E330 ( acid citric).
Chipsurile cu arome si alte snacksuri – chipsurile, n special cele cu arome, contin ctiva aditivi alimentari periculosi: glutamatul monosodic si ribonucleotidele de sodiu.
Guma de mestecat – chiar si n acest produs destinat cu precdere copiilor, productorii au gsit de cuviint s introduc n ingrediente nu mai putin de 7- 8 tipuri de substante chimice, multe dintre ele fiind pe lista celor suspecte sau declarate deja ca fiind cancerigene ori toxice. ntr-o pastil de gum de mestecat se pot gsi: E171, E320, E330, E420, E421, E422, E950, E951, E967 si alte asemenea chimicale.
ATENTIE!
Consumul ndelungat de alimente care au n compozitie aditivi obtinuti pe cale sintetic supune organismul la un adevrat bombardament chimic, care, n timp, afecteaz organele interne. Rezultatul acestor procese este distrugerea iremediabil a sistemului imunitar si aparitia unor tumori maligne sau benigne. Folosirea lor ntmpltoare, pentru o perioad limitat de timp, nu are efect duntor la nivel fizic.
