P�pici la t�tici

Premierul Victor Ponta a spus c� presedintele Traian B�sescu l-a chemat de multe ori la biroul s�u pe procurorul Lucian Papici. Mai mult, a subliniat acelasi Ponta, seful statului ar discuta si cu alti procurori, �ncadr�nd acest comportament ca fiind o „practic� de satrap”: c�nd i se n�zare, pune m�na pe telefon si �si rezolv� diferite lucruri. Bun, as ad�uga eu, B�sescu si alti importanti ai zilei. Probabil, toti pun m�na pe telefon sau beau o cafea „cu cine trebuie” c�nd au o problem�… Dar, mai bine s�-l l�s�m pe Ponta s� vorbeasc�: „Cred c� pe Papici l-a sunat pe videotelefon, c� zicea c� l-a sunat la telefon, dar i s-a p�rut c� are o fat� bun�. E de desene animate asta, c� nu l-a v�zut pe Papici, minte de �ngheat� apele; l-a v�zut de zeci de ori. Asta denot� anumite sc�p�ri de memorie sau chiar de ratiune. Evident c� l-a v�zut pe Papici de nu stiu c�te ori. L-a chemat de multe ori, cum i-a chemat si pe alti procurori, la el la birou. Si pe alti procurori �i suna”, a spus Ponta la RTV. Dincolo de exprim�ri – deloc reverentioase si, uneori, chiar comice – afirmatiile lui Ponta sunt extrem de grave, tr�d�nd o conduit� de durat�, nepermis�, dar bine cunoscut� (si asumat�) de „intimii” sistemului. Fiindc�, �ntrebat de unde cunoaste aceste lucruri, Ponta a r�spuns scurt: „De la fosti colegi ai mei, procurori. Este o lume mic�”. O lume mic� si at�t de usor coruptibil�, as ad�uga eu. E de ajuns un telefon si, gata! T�ticu’ sun� si copilul, ascult�tor ca orice copil bine educat, execut�. Dac� nu, nu primeste p�pic�… *** Recent, tot Ponta a spus c� ministrul Justitiei nu a stiut s� �i spun� care este baza legal� �n care presedintele Traian B�sescu �i sun� pe procurori si c� probabil Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui s� explice aceast� relatie institutional�. Curioas� „nestiinta” lui Ponta, care a demonstrat, de c�nd tot apare la televizor si prin ziare, c� stie destul de multe despre acest domeniu. De altfel, ca fost procuror, Ponta a ridicat demult fustita doamnei oarbe care �mparte dreptate… �n fine, iat� ce spune Ponta: „L-am �ntrebat pe ministrul Justitiei, si probabil domnia sa va �ntreba �n ce calitate sun� presedintele procurorii. Ministrul nu a stiut s�-mi spun�, probabil c� va �ntreba CSM-ul care este natura relatiilor legale si constitutionale prin care presedintele… l-a mai sunat pe procurorul general si i-a cerut s� �l tin� pe Papici �n functie… totusi, care sunt relatiile institutionale care dau aceast� posibilitate presedintelui?”, s-a �ntrebat Ponta. P�i, aceste „relatii institutionale” nu exist�, domnule Ponta, si o stiti foarte bine, �n orice caz, mai bine dec�t mine sau, dac� vreti, mai bine dec�t domnul Papici, �n discutie aici. Pe de alt� parte, s� st�m drepti si s� judec�m str�mb: dac� Papici, un procuror oarecare, „percuteaz�” c�nd i se n�zare presedintelui, poate n-ar fi at�t de grav. O fi avut B�sescu poft� de „oleac� de justitie” la cafeaua de dimineat�, de la un procuror oarecare, ales aleatoriu, ca numerele la loto. Dar c�nd Papici „percuteaz�” pe fondul unor sute de hectare de teren agricol cump�rate de – halal coincident�! – Ioana B�sescu, fiica presedintelui cu acelasi nume, ei bine, atunci lucrurile stau cu totul altfel. Nimeni �n tara asta nu poate crede �n astfel de coincidente. Procurorul Papici, altminteri un „oarecare”, devine acel „oare care procuror a avut treab� cu terenurile din C�l�rasi?”. Pe de alt� parte, firul direct �ntre un reprezentant de prim rand al puterii si un procuror (atentie, nu un avocat, nu un judec�tor!) demonstreaz�, a c�ta oar�, c� procurorii sunt „cheia si l�cata” Justitiei �n Rom�nia. Ei sunt v�rful de lance al unui mecanism care, dac� nu „repar�” legal, are mijloacele care �i permit s� „mestereasc�” pe l�ng� lege. Dac� mai e si bine „conexat” la v�rful puterii, devine arm� mortal�. Iat� de ce sunt procurorii mai tari dec�t judec�torii. Pentru c� lor le sun� telefonul, nu avocatilor sau judec�torilor. Din p�cate, multi mai si r�spund la apeluri… Asta s� rezolve actuala putere, �n general, nu „cazul Papici”, �n special. Abia dup� asta vom putea vorbi de Justitie �n Rom�nia.