Astept�rile rom�nilor privind redresarea economic� si dorinta de cump�rare sunt �n crestere

Astept�rile rom�nilor �n ceea ce priveste redresarea economic� �n acest an, dorinta de cump�rare si veniturile au crescut �n trimestrul al treilea, fat� de trimestrul anterior, potrivit indicatorilor GfK.

Astfel, indicatorul privind starea economiei a crescut �n trimestrul al treilea cu 4,6 puncte, la -11,5 puncte, de la -16,1 puncte �n trimestrul anterior, indicatorul referitor la astept�rile privind veniturile s-a �mbun�t�tit de la -5,3 puncte la -4,5 puncte, iar cel privind dorinta de cump�rare a urcat de la -22,5% la -21,1%. �Pentru 2013, toti expertii anticipeaz� o usoar� �nviorare a economiei rom�nesti, p�n� �n prezent extrem de slab�. Previziunile privind aceast� ameliorare variaz� �ntre 1,6 procente si 2,0 procente. �n perioada 2014 – 2016, se anticipeaz� c� economia Rom�niei va cunoaste o crestere cuprins� �ntre 2,7 si 4,3 procente. Cadrul economic general este favorabil: datoria national� este �n jur de 34 procente, deficitul bugetar �n jur de 2,5 procente, iar somajul se situeaz� la circa 7 procente (…) Consumul privat joac� un rol tot mai important �n Rom�nia. Venitul real este �n crestere�, se arat� �n raportul GfK privind Climatul de Consum �n Europa pentru al treilea trimestru din 2013. Studiul precizeaz� �ns� c� Rom�nia are �nc� nevoie de o serie de reforme pentru a putea tine pasul, pe termen lung, cu celelalte t�ri europene. �Foarte multe companii continu� s� r�m�n� �n proprietatea statului. Sperantele de continuare a privatiz�rii au fost risipite �n repetate r�nduri, �n special �n industria chimic�, minerit si transporturi. �n plus, �nc� mai exist� probleme legate de sistemul judiciar si de piata neagr�, se mai arat� �n raport. Potrivit sursei citate, reformarea recent� a sectorului form�rii profesionale este binevenit� �n contextul ratei ridicate a somajului �n r�ndul tinerilor. �Sectorul �nc� slab al form�rii profesionale a fost recent reformat. Dup� 1989, la nivelul �ntregii t�ri, s-a investit extrem de putin �n acest sector, �ns� acum exist� o nou� legislatie, pe baza c�reia calific�rile profesionale pot fi complet remodelate. Este vorba aici de calific�rile practice. Obiectivul este satisfacerea cererii de pe pie- tele de munc� locale printr-o colaborare str�ns� cu institutiile comerciale si de stat. Se urm�reste garantarea disponibilit�tii de profesionisti calificati si, �n acelasi timp, asigurarea unor perspective de carier� bune pentru tineri. Acest pas este esential, mai ales dac� tinem seama de rata ridicat� a somajului din r�ndul tinerilor�, mentioneaz� raportul. �n �ntreaga Europ� se r�sp�ndeste speranta c� punctul critic al crizei a fost dep�sit, si c� economia a �nceput, treptat, s� se redreseze, arat� GfK. Astfel, astept� rile privind starea economiei au o tendint� ascendent� �n aproape toate t�rile, cu exceptia Greciei si Italiei unde �nregistreaz� o stagnare. �n perioada iulie – septembrie, cea mai mare crestere s-a �nregistrat �n Austria, Cehia si Franta. �n prezent, valoarea cea mai cobor�t� a indicatorului se �nregistreaz� �n Grecia (-41.1 puncte). Italia a beneficiat de o usoar� �mbun�t�tire (-34.8 puncte), iar Polonia de o crestere semnificativ� (-29.5 puncte), cu toate c� r�m�ne �n continuare, �n ansamblu, a treia cea mai cobor�t� valoare. �n urm�toarele c�teva luni, se anticipeaz� cresteri ale economiei �n Regatul Unit (19,2 puncte), Germania (10,7 puncte) si Austria (6,7 puncte). Si indicatorul astept�rilor privind veniturile s-a �mbun�t�tit �n mod considerabil �n aproape toate t�rile. Olanda este singura tar� �n care astept�rile privind veniturile au sc�zut �n ultimele trei luni. Cele mai mici valori s-au �nregistrat �n Grecia (-46,8 puncte), Olanda (- 42,7 puncte) si Franta (-42,1 puncte). Cele mai ridicate valori ale indicatorului se �nregistreaz� �n Germania (33,7 puncte), Cehia (16,5 puncte) si Austria (15,1 puncte). Av�nd �n vedere c� at�t astept�rile privind starea economiei, c�t si astept�rile privind veniturile au crescut relativ accentuat �n �ntreaga Europ�, si indicatorul privind dorinta de cump�rare s-a �mbun�t�tit. Indicatorul a stagnat �n Austria, Cehia, Franta, Grecia si Portugalia, cele mai mici valori s-au �nregistrat �n Cehia (-25,8 puncte), Franta (-36,6 puncte) si Portugalia (-42,2 puncte), iar cele mai mari �n Germania (45 puncte), Bulgaria (15,2 puncte) si Austria (11,8 puncte).