Un �Plan Marshall� pentru judetul Vaslui

Oamenii de afaceri vasluieni vor cere Guvernului s� operationalizeze un program special pentru reconstructia judetului Vaslui. Principalul obiectiv al programului este sc�derea decalajului economic �ntre Vaslui si restul t�rii. La definitivarea strategiei si transmiterea ei la Bucuresti vor fi angrenate si Prefectura, si Consiliul Judetean Vaslui. �n sustinerea proiectului de salvare, patronatul invoc� sprijinul imens pe care vasluienii l-au acordat, la alegeri, Uniunii Social Liberale.

Oamenii de afaceri vasluieni au cerut Prefecturii si Consiliului Judetean Vaslui s� solicite de la Guvern aplicarea unui program special pentru judetul Vaslui, cu scopul de a diminua decalajul economic imens existent �ntre Vaslui si alte judete din tar�. Ovidiu Copacinschi, presedintele Asociatiei Patronale a �ntreprinderilor Mici si Mijlocii (APIMM) Vaslui, a precizat c� m�surile de sprijinire a judetului Vaslui trebuie s� vizeze finant�rile asigurate din fondurile structurale europene. „Din punct de vedere economic, judetul Vaslui este pe ultimul loc �n tar�. Trebuie s� se solicite m�suri compensatorii pentru judetul Vaslui, prin aplicarea unui program special care s� acopere cerintele mediului de afaceri si s� recupereze r�m�nerea �n urm� a Vasluiului. Pentru ca guvernarea s� revin� Uniunii Social Liberale, judetul Vaslui a oferit un sprijin imens, iar aceast� structur� trebuie s� sprijine, acum, judetul Vaslui”, a declarat Ovidiu Copacinschi. �n acest sens, �n perioada imediat urm�toare, patronatul local va �ntocmi un proiect de program, iar dup� discutiile cu autorit�tile judetului, memoriul va fi transmis la Bucuresti.

Lobby pentru Vaslui

Ionel Constantin, presedintele Camerei de Comert, Industrie si Agricultur� (CCIA) Vaslui, a spus c�, �n prezent, economia nu merge, iar pentru relansarea productiei trebuie aplicat de urgent� un set de m�suri. Constantin a ad�ugat c� la toate �nt�lnirile pe care le-a avut cu premierul, cu ministrii si alti reprezentanti guvernamentali, a f�cut lobby pentru judetul Vaslui. „Sunt c�teva lucruri care trebuie rezolvate c�t mai repede. �n prezent, exist� frica oamenilor de afaceri c� nu vor fi creditati. De asemenea, cerem ca s� se opereze corectiile necesare la Codul Fiscal si treptat s� se l�rgeasc� aria de impozitare. Reducerea CAS, precum si repornirea investitiilor care acum stagneaz� reprezint�, de asemenea, priorit�ti pentru mediul de afaceri. Noi ne dorim ca demersul nostru la Guvern s� fie complementar cu cel al autorit�tilor judetene”, a spus Ionel Constantin. Referindu-se la situatia economiei reale, Gheorghe Croitoru, presedintele Sindicatului CNSLR „Fr�tia” Vaslui, crede c� numai crearea de locuri de munc� poate relansa viata socio-economic� a judetului Vaslui. „Avem prea multe emisuni de televiziune si prea putine m�suri �n vederea dinamiz�rii activit�tii economice. Nu ne putem aduce copiii �napoi acas� dac� nu vom face locuri de munc�. Trebuie s� �i avem al�turi de noi, nu s� fie mereu �n pribegie”, a spus Gheorghe Croitoru. La jum�tatea anului 2013, rezultatele �nregistrate de operatorii economici din judetul Vaslui nu sunt deloc bune. Foarte multe societ�ti continu� s� se confrunte cu lipsa de comenzi si de lichidit�ti, pe fondul c�derii cererilor din partea consumatorilor. „Nu sunt nici investitii pornite. Singurele proiecte implementate de primari si Consiliul Judetean mentin �n viat� firmele locale. Am impresia c� Banca National� a Rom�niei a retras banii de pe piat� pentru a mentine un leu puternic. B�ncile trebuie s� reporneasc� finantarea si s� reduc� dob�nzile de cofinantare sub 4%”, mai spune Ionel Constantin. Oamenii de afaceri asteapt� �nc� o serie de m�suri care se relanseze productia si crearea de locuri de munc�. �n actiunea Guvernului de a acorda facilit�ti �ntreprinz�torilor, patronatul asteapt� ca si primarii s� se implice �n sustinerea afacerilor. „La Botosani, Iulian Butnaru, director �n cadrul Ministerului de Finante, a anuntat un set de facilit�ti pe care le va pune �n practic� ministerul. Este vorba de facilit�ti privind reducerea fiscalit�tii, cresterea absorbtiei fondurilor europene, eliminarea impozit� rii profitului reinvestit, diminuarea CAS-ului, m�suri care vor veni gradual”, a exemplificat Constantin.