Cuprins de „farmecul sfnt” al nostalgiilor sale aurite, Eminescu se ntreba: „Cnd se petrecuracestea? Pe la anul 400″. Acea perioad din istoria Romniei era considerat de marele poet drept un timp cu valente extraordinare, n care tara era asezat si locuitorii si cluziti de vitejie si de iscusint. Acel timp a fost luminat de Mircea cel Btrn si de Alexandru cel Bun, doi sori ai nceputurilor noastre romnesti n Evul Mediu, o adevarat epoc de aur si n care lucrurile si faptele se asezau ca n ” Illo tempore a lui Mircea Eliade”.
l comemorm astzi pe Mircea Voievod, supranumit si „cel Viteaz”, btrn nu datorit anilor, ci prin situarea sa n timp fat de alti voievozi ai Trii Romnesti. Si-a nceput domnia sub auspicii nu prea bune, pe 23 septembrie 1386, cnd fratele su, Dan I, a fost ucis n sudul Dunrii de tarul bulgar Sisman. Din acest moment a urmat una dintre cele mai lungi, mai statornice si mai glorioase domnii din istoria national. Impresioneaz si acum titlul su domnesc: „Eu, Io, Mircea mare Voievod si Domn singur stpnitor a toat Tara Urglovlahiei si al prtilor de peste munti, nc si spre prtile ttresti si herteg al Amlasului si Fgrasului si domn al Banatului si Severinului si de amndou prtile, peste toat Podunavia, nc pn la Marea cea Mare si singur stpnitor al cettii Drstor”. Lectura titlului ne dezvluie o serie de trsturi reprezentative pentru Tara Romneasc de sub stpnirea lui Mircea. Suveranitatea sa se extindea si asupra unor nsemnate prti din Transilvania, dar si asupra unor teritorii romnesti, n bun parte pierdute astzi. Prin Podunavia ntelegem cursul Dunrii, specificndu-se si ntinderea pn la Marea Neagr, deci este vorba de Dobrogea, n hotarele sale firesti, asa cum a intrat din nou n componenta statului romn n 1913. Cetatea Drstor (Durostorum din antichitate) este Silistra de astzi, acolo unde n 1850 a existat prima scoal romneasc din Dobrogea, si care astzi este n Bulgaria. „Prtile ttresti” se refereau la unghiul dintre Prut si Dunre, la vrsarea acestora, unde se afla cetatea Chiliei. Acea zon, strict delimitat, a fost numit Basarabia deoarece Mircea cel Btrn era din neamul Basarabilor. Dup 1812, cnd rusii au ocupat teritoriul romnesc dintre Prut si Nistru, au extins aceast denumire, pentru ca noua achizitie teritorial s nu aminteasc de Moldova, creia i se furase, astfel, jumtate din teritoriu. Dar nu si-au dat seama c extindeau, n acest fel, tot o denumire romneasc. Principala problem de ordin politic a Trii Romnesti n momentul n care Mircea accede la tron era situatia extern, ntunecat n primul rnd de primejdia turceasc. Voievodul se preocupa mai nti de stabilirea unor raporturi de colaborare cu Moldova, Polonia si Ungaria. Aliantele cu statele crestine nu se aflau n prim plan deoarece Mircea a realizat de la nceput c fortele sale proprii sunt cele mai importante pentru aprarea trii. Turcii devin din ce n ce mai agresivi si, n 1389, cstig marea btlie de la Kossovopolje, care a dus la prbusirea statului srb. Se pare c acolo a luptat si un contingent romnesc, dup cum consemneaz unii cronicari turci, imortaliznd, astfel, prima ciocnire ntre ostenii lui Mircea si cei ai sultanului Baiazid. n consecint, Mircea ntreste aliantele cu vecinii si, dup prbusirea Bulgariei, trebuie s nfrunte direct, n 1394, ostile lui Baiazid. Acum are loc, pe 10 octombrie, la Rovine, btlia hotrtoare. Este mai putin important localizarea btliei ct faptul c eroismul romnilor a fost cu totul iesit din comun, desi erau coplesiti numeric de ostirile dus- mane. A fost o victorie a noastr, dar luptele ulterioare nu au permis valorificarea ei deplin, asa c Mircea s-a retras temporar n Transilvania. Un episod remarcabil, legat de btlia de la Rovine, a fost prezenta voievodului srb Marco Kralievici, silit s lupte alturi de turci si care si-a dorit s moar n aceast lupt, ceea ce s-a si ntmplat. Mentionm c Marco Kralievici este eroul national al srbilor si personajul principal al folclorului vecinilor nostri. Cu sprijinul Ungariei, prin lupttorii din Transilvania, Mircea revine pe tron si se va remarca din nou n btlia de la Nicopole, de pe 25 septembrie 1396. Conform relatrilor precise ale germanului Hans Schiltberger, participant la btlie, prezenta lui Mircea a fost deosebit de important. Din pcate sfaturile sale nu au fost ascultate, a reusit, totusi, s se retrag n ordine. nfrngerea cruciatilor la Nicopole a nsemnat pentru voievodul muntean continuarea mai ndrjit a luptelor cu turcii si obtinerea unor victorii nsemnate n 1397 si 1400. n 1402 are loc un eveniment petrecut n Asia Mica, dar cu o important deosebit pentru Trile Romne. Furtunosul sultan Baiazid este nfrnt de mongoli si sfrseste nchis ntr-o cusc. Moartea sa neasteptat a dus la lupte interne ntre urmasi. Iscusitul domnitor al Trii Romnesti va sti s foloseasc aceast situatie de exceptie si s intervin de o parte sau de alta a pretendentilor la tron, consolidndu-si starea de independent si, pentru scurt timp, controlnd unele cetti turces ti. Anul 1417 nu va fi bun pentru romni, care trebuie s suporte o nou mare invazie, ncheiat cu un tratat care reglementa n conditii nu prea favorabile raporturile cu Imperiul Otoman. Domnia lui Mircea cel Btrn nu a nsemnat numai rzboaie, ci si realizri pe multe alte planuri. Mai nti, mari realizri din punct de vedere economic, o mare dezvoltare a comertului si o varietate a acestuia, n primul rnd consemnat n privilegiile acordate negustorilor n Polonia si Transilvania, celor din Liov si din Brasov. Pentru sustinerea activittilor economice, Mircea a realizat importante emisiuni monetare, n special ducati de argint. n paralel se dezvolt mineritul, pe lng extragerea srii trecndu-se si la exploatarea minereurilor de fier si a aramei. Peste veacuri, se nalt ctitoriile sale, n primul rnd Cozia si Cotmeana. Cele dou ctitorii sunt bogat nzestrate cu nenumrate mosii, la fel si Tismana. n istoria national, Mircea rmne un principe exemplar, considerat chiar de cronicarii care nu i erau prieteni „principe ntre crestini, cel mai viteaz si cel mai ager.” Imaginea sa a avut ecouri nsemnate, nu numai n opera cronicarilor romni si strini, ci si n literatur, de la Grigore Alexandrescu pn la versurile att de cunoscute ale lui Mihai Eminescu. Pe retina sufletului romnesc s-a nscris pentru totdeauna imaginea sa de cavaler al crestinttii, asa cum ne apare att spiritual, ct si material, n portretul su de european neatens, nc, de influentele orientale care se vor manifesta mai trziu n vestimentatie si mult mai nociv n mentalul unor domnitori. Si, privind pe o hart, s meditm c ntre teritoriile romnesti pierdute astzi se afl si unele din timpul lui Mircea cel Btrn, ajungnd, Romnia de azi, o tar din jumtti: jumtate din Dobrogea, jumtate din Moldova, jumtate din Bucovina, jumtate din Maramures, jumtate din Banat. Desi cuvintele „national” si „patriotic” sunt n prezent crunt dusmnite, s acordm aceste atribute mcar lui Mircea cel Btrn. Cozia, lcasul de suflet al lui Mircea, locul unde marele voievod si doarme somnul de veci, a fost, partial mai este , si sperm c va fi ntru-totul un punct cardinal al neamului romnesc.
Dan Ravaru
