Orasul Husi – punte de leg�tur� cu Basarabia �n anii 1956-1957

T�rgul medieval, apoi orasul modern Husi, a fost legat economic si spiritual de teritoriile din st�nga Prutului. Raptul teritorial din 1812 loveste nemilos t�rgul dintre vii. Negustorii huseni se pl�ngeau imediat dup� 1812 de afectarea intereselor lor comerciale si economice din st�nga Prutului. Episcopia Husilor pierdea cea mai mare parte a teritoriilor sale de jurisdictie, dar si a propriet�tilor de aici. Marea Unire din 1918 redestepta sperantele husenilor. Geograful Ion Gugiuman identifica �ntr-un studiu al s�u trei zone de influent� economic� ale orasului Husi, una dintre ele fiind cea a t�rgurilor s�pt�m�nale care spre Est „nu se opreste la Prut, ci trece apa acestuia �naint�nd p�n� �n dreptul C�rpinenilor din Basarabia. Toate satele din st�nga Prutului, dintre gura p�r�ului S�rma si Nemteni (L�pusna), �si au viata str�ns legat� de Husi…”. Rom�nia Mare, l�s�nd de o parte cele �nt�mplate �n anul 1940, a disp�rut �n fatidicul an 1944, ca urmare a l�comiei proverbiale a vecinului de la R�s�rit. Care au fost relatiile dintre rom�nii din st�nga si dreapta Prutului dup� 1944? S-a scris despre v�narea rom�nilor basarabeni din Rom�nia si trimiterea lor �n U.R.S.S.. M�rturiile scriitorului Paul Goma sunt cutremur�toare. Ce stat si-a mai v�nat si v�ndut fiii dusmanului? Moartea lui Iosif Vissarionovici Stalin (Djugasvili) a fost urmat� de raportul secret al lui Imre Nagy (iunie 1953), tinut secret p�n� �n 1958, dar mai ales de cel al lui Nikita Sergheevici Hrusciov (februarie 1956), prin care sunt denuntate erorile si crimele staliniste. Critica lui Hrusciov provoac� un soc puternic �n U.R.S.S. si �n „t�rile fr�testi”. Anul 1956 debuteaz� cu revoltele de la Poznan �n 28 iunie, ce au sf�rsit prin victoria lui Gomulka la 21 octombrie, urmate de furtuna din Ungaria (23-28 octombrie si 3-9 noiembrie 1956). �n acest context international se desf�soar� primele �nt�lniri din Husi cu politicienii si artistii din Basarabia. �nt�lnirile respective, desf�surate sub pecetea ideologicului si politicului, s-au organizat de c�tre Asociatia Rom�n� pentru str�ngerea leg�turilor cu U.R.S.S. (ARLUS), instrumentul cultural al sovietiz�rii Rom�niei dup� 1945. Potrivit documentelor �ntocmite de „culturnicii” timpului, cu prilejul serb�rii „Marii Prietenii”, organizat� la Husi �n 21 octombrie 1956, a luat parte „o delegatie de conduc�tori de partid si de stat si colhoznici din R.S.S. Moldoveneasc�”. Delegatia „sovietic�”a fost primit� la punctul de frontier� „Albita” de cadrele de conducere din comitetul regional si raional de partid, iar �n timpul deplas�rii c�tre orasul Husi, „sute de cet�teni din satele Dr�nceni, R�sesti, Valea Grecului au salutat cu bucurie pe oaspeti, oferindu-le buchete de flori”. Cuv�ntul de bun venit a fost rostit de Ioan H�r�gut�, presedintele Sfatului Popular Raional Husi. Traseul dintre Albita si Husi a fost �mpodobit cu diverse panouri, iar la Husi au fost pavoazate tribuna „1 Mai” din piat� si scena de la cinematograful local, activit�ti �n care s-au remarcat Gheorghe Hondru, Ioan David si Th. R�panu, membri ai Consiliului Raional A.R.L.U.S. Husi. �n cadrul marelui miting organizat de gazde, la care ar fi participat peste 3000 de persoane, vorbesc Ion Niculi, presedintele Consiliului Regional ARLUS Iasi, si Alexandr Sergheevici Fedco, conduc�torul „delegatiei din R.S.S. Moldoveneasc�”. „Ei au subliniat importanta �nt�ririi colabor�rii fr�testi dintre popoarele Uniunii Sovietice si poporul rom�n pe linia �nt�ririi lag�rului socialismului”. Orchestra Filarmonicii de Stat din Iasi execut� cu acest prilej un program de muzic� popular� „sovietic� si rom�neasc�”. Oaspetii „sovietici”( sic!) viziteaz� G.A.S. Pojoreni si G.A.C. „Flamura Rosie” din satul T�rzii, pe timpul deplas�rii fiind �nt�mpinati de sute de cet�teni. �n seara zilei de 21 octombrie 1956 este organizat un festival artistic si muzical, �n sala cinematografului „Rodina” din Husi, unde se remarc� ansamblul artisitic al fabricii „Steaua Rosie” din Chisin�u si corul de stat „Gavril Musicescu” din Iasi. �ntre 7 octombrie si 7 noiembrie 1957 s-a organizat �n Husi „Luna prieteniei ruso-rom�ne”. La festivalul de deschidere particip� si „o delegatie de oameni ai muncii – conduc�tori de partid si de stat – din R.S.S. Moldoveneasc�, cu care prilej tov. Afteniuk Gherman Trofimovici, secretar al comitetului raional de partid C�rpineni, a f�cut o expunere despre realiz�rile dob�ndite de oamenii muncii din R.S.S.M., si respectiv din raionul C�rpineni �n anii puterii sovietice”. Casa Raional� de Cultur� din Husi (director Gheorghe Sburlan) organizeaz� un festival artistic. S-au impus orchestra Casei de Cultur�, formatia de dansuri a Scolii Medii din Husi „si ansamblul artistic al �ntreprinderii „14 Constructii” din Iasi”. �n sala de festivit�ti a Scolii Medii nr. 1 de B�ieti din Husi (Colegiul National „Cuza Vod�” de ast�zi), profesorul Dumitru Cosescu sustine conferinta intitulat� „Chisin�ul – capitala R.S.S.M.”, expus� si la C�minul Cultural din cartierul Corni de Ghe. Petr�chescu, directorul institutiei amintite, sau la Statia de Radioficare din Husi de Theodor R�panu. Oaspetii au vizitat G.A.C. „Flamura Rosie” din T�rzii, „unde au �mp�rt�sit colectivistilor din experienta colhozurilor sovietice din R.S.S.M.; si colectivistii au ar�tat despre rezultatele obtinute de ei �n G.A.C.”. La 19 octombrie 1957 soseste �n Husi delegatia „sovietic�” a Teatrului Dramatic din Chisin�u. „Oaspetii au fost primiti de o delegatie oficial� compus� din conduc�tori de partid si de stat ai raionului Husi, unde au asistat si numerosi cet�teni”. Vorbesc Ioan H�r�gut�, presedintele Sfatului Popular Raional din Husi, si Vladimir Rusu, conduc�torul delegatiei din Moldova de peste Prut. Formatia artistic� sosit� execut� �n sala cinematografului Rodina piesa „S�r�cia nu-i cusur”, artistii fiind „aplaudati f�r� �ntrerupere de cei peste 700 de spectatori”.

Costin Clit