Botezul Domnului (Boboteaza)

Pe 6 ianuarie, Biserica Ortodox� s�rb�toreste Botezul Domnului sau, asa cum i se mai spune, Boboteaza. Ast�zi se sfintesc apele si se face Agheazma Mare, din care credinciosii iau acas� pentru a se feri de boli si rele. �n popor se crede c� ploaia la Boboteaz� prevesteste iarn� lung�, iar timpul frumos anunt�nd o var� pe m�sur�.

Aceast� zi marcheaz� sf�rsitul s�rb�torilor dedicate Cr�ciunului si Anului Nou. Scriptura povesteste despre Ioan Botez�torul, considerat �naintemerg�torul lui Isus Hristos, care prov�duia venirea Acestuia �ndemn�ndu-i pe iudei la poc�int�. �mbr�c�- mintea lui Ioan era simpl�, f�cut� din p�r de c�mil�, purta o cing�toare de piele �mprejurul mijlocului si se hr�nea cu l�custe si miere s�lbatic�. Icoanele au p�strat de-a lungul timpului aceast� imagine, �nf�tis�ndu-ni-l pe Botez�tor ca pe un pustnic cu p�rul lung si barba aspr�. Consider�ndu-l prooroc, locuitorii din Ierusalim si din �ntreaga Iudee se str�ngeau �n jurul lui pentru a-i asculta cuvintele si mai ales pentru a fi botezati de el �n r�ul Iordan. Ioan le cerea, �nainte de a-i boteza, s�-si m�rturiseasc� p�catele si s� se poc�iasc�, spun�ndu-le c� el boteaz� doar cu ap�, dar Cel ce va veni dup� el, adic� Isus, �i va boteza cu Duh Sf�nt si cu foc. Vestind venirea M�ntuitorului Isus, Ioan spunea c� Acela este mult mai mare si mai puternic dec�t el. Evanghelia povesteste cum, la 30 de ani, Isus a venit din Galileea pentru a fi botezat de Ioan, care, v�z�ndu-l, a spus: „Iat� Mielul lui Dumnezeu, cel ce ridic� p�catul lumii”. Si iesind Isus din apa Iordanului „cerurile s-au deschis si Duhul lui Dumnezeu s-a v�rsat pogor�ndu-se ca un porumbel si venind peste El. Si glas din ceruri zic�nd: Acesta este Fiul Meu cel Iubit �ntru care am binevoit”. Considerat� una dintre cele mai mari s�rb�tori ale anului, Boboteaza �mbin� credinta crestin� de sfintire a apelor cu traditiile poporului legate de aceast� zi, care au ca scop cur�tirea mediului de forte malefice. Se spune c�, odat� cu sfintirea de c�tre preot a apei (aghiazma mare), sunt sfintite toate apele p�m�ntului. Aglomeratia din aceast� zi de la biseric�, �ntrec�nd �n num�r participarea credinciosilor la orice slujb� de peste an si unic� �n tot spatiul crestin, se explic� prin faptul c� fiecare doreste s�-si aduc� acas� m�car o sticl� cu ap� sfintit�, care are numeroase �ntrebuin- t�ri: se stropesc cu ea vitele, se d� la cei bolnavi, se pune putin �n prima scald� a copilului nou-n�scut, este parte component� a unor amestecuri folosite �n vr�ji si farmece, se stropeste cu ea prin cas� �n caz de furtun� si tr�snete. Se spune c� oricine intr� �n aceast� zi �n ap� este ap�rat de toate bolile. Sfintirea apei se face �ntr-un loc special amenajat l�ng� o f�nt�n� sau ap� curg�toare. �n unele zone ale t�rii se mai p�streaz� �nc� credinta c�, dac� �n momentul �n care iese preotul din biseric�, fetele care v�d prin preajm� un fl�c�u c�lare pe un cal alb, se vor m�rita cu certitudine �n acel an. Se mai crede c� atunci c�nd preotul arunc� crucea �n ap�, ies dracii si o iau la fug�. Femeile au grij� s� adune toate rufele puse la uscat pentru ca nu cumva dracii s� se ascund� �n ele. V�n�torii au si ei credintele lor legate de aceastr� zi. Cel care moaie primul teava pustii �n apa sfintit� va ochi f�r� greseal� si va avea mult noroc la v�nat tot timpul anului. Desi s�v�rsirea unor astfel de practici �n scopuri magice nu este �ncurajat� deloc de preoti, ele fiind considerate p�cate, �n popor se crede c� inclusiv pentru asemenea actiuni este nevoie de sprijinul divin, iar celor care nu sunt cu adev�rat credinciosi, celor care au s�v�rsit mari p�cate, nimic din toate astea nu le poate reusi, leacurile nu au efect si semnele nu se arat�. Poporul consider� c� p�n� la Boboteaz� este dricul iernii, iar de acum gerul crap� si iarna e pe duc�. Ploaia la Boboteaz� prevesteste iarn� lung�, timpul frumos anunt�nd o var� pe m�sur�. Dac� bate criv�tul este semn c� vor fi roade �n bucate, iar de curge ap� din streasin� este semn c� se va face vin bun. Rezum�nd, se poate spune c� la Boboteaz� rom�nii folosesc practicile de re�nnoire a timpului, cele mai multe fiind dedicate purific�rii mediului �nconjur�tor, �n special al apei.