Rom�nii din Timoc si �nalta tradare

Nesf�rsit este sirul gafelor prezidentiale. Performantele coregrafice, bahice sau presupus amoroase ale Presedintelui furnizeaz� caricaturistilor si umoristilor, �n general, o inspiratie magnific� si aduc, astfel, rom�nilor o bine-venit� raz� de bun� dispozitie. Dac� din acest punct de vedere functia prezidential� se dovedeste chiar benefic�, atunci c�nd trecem la lucruri serioase, situatia se schimb� radical, iar cel mai trist exemplu nil ofer� recenta vizit� �n Serbia, cu nenorocitele sale lu�ri de pozitie. Dup� spumele la gur� f�cute �n leg�tur� cu respectarea drepturilor omului �n orice coltisor din Irak sau Afganistan, Traian B�sescu face o descoperire epocal�: ele nu au absolut nici o important�, dac� este vorba de Serbia si de rom�nii din Timoc. Si, pentru a sublinia pe deplin nem�rginita sa iubire pentru s�rbi, foloseste denumirea de vlahi, g�selnita stalinist� a Belgradului, dup� modelul �moldovean, nu rom�n�. Desigur, vlah nu �nseamn� nimic altceva dec�t tot rom�n, la origine fiind denumirea germanic� si slav�, pentru populat iile rom�nizate �nt�lnite �n cale. Aceast� etimologie presupune, �ns�, un anumit nivel de cunoas- tere; pentru publicul larg – �n care intr� si demnitarii occidentali, uneori ignoranti �n istorie si geografie – vlahii pot fi perceputi ca un popor total diferit de rom�ni. Dar, ceea ce Presedintele ignor� de dragul s�rbilor, �vlahii� vorbesc o rom�n� perfect�; chiar dac� nu au �succesuri�, au un folclor extraordinar de bogat si, cu toat� cumplita asuprire s�rbeasc�, au un �nceput de literatur� scris�. Nic�ieri �n Europa nu exist� o mai crunt� politic� de deznationalizare: rom�nii nu au drept la �nv�t�tur�, au o singur� biseric� la c�teva sute de mii de credinciosi, le este interzis s�-si foloseasc� limba matern� nu numai �ntre ei, dar si la apelarea animalelor. �n acte sunt trecute, �n mod obligatoriu, nume s�rbesti, iar �n privinta originii si istoriei rom�nilor din Timoc (Timacus, �n vechea latin�), autorit�tile au inventat o poveste de adormit copiii. Ei ar fi s�rbi curati, �ns� str�mosii lor s-ar fi dus la munci agricole �n Oltenia, si-au uitat limba si, de aceea, vorbesc acum rom�neste. Sunt ignorate, astfel, lucr�ri stiin- tifice, unele chiar cu autori s�rbi, si �n primul r�nd cea a lui Silviu Dragomir, �Vlahii din nordul Peninsulei Balcanice �n Evul Mediu�, care demonstreaz� caracterul pur rom�nesc al acestei populatii (la fel ca olteni, b�n�teni, ardeleni etc.), pe baza onomasticii si toponimiei. Tot �n Evul Mediu, voievozii rom�ni, �n mod deosebit Mircea cel B�tr�n, au ctitorit l�casuri de cult �n Timoc (la Negotin, de exemplu), iar pe atunci Dun�rea era departe de a fi un adev�rat hotar. Si mai mention�m c� Mihai Eminescu a scris, �n mai multe r�nduri, despre acesti rom�ni. Ca un nobil cavaler medieval, Traian B�sescu refuz� vreo condit ionare legat� de Timoc, �n cel mai oportun moment, cel al tentativelor s�rbesti de primire �n clubul european al democratiilor, pentru care au nevoie de sprijinul nostru. �ntr-o �mprejurare asem�n�toare, marele Br�tianu spunea c� nu are dreptul s� se amestece �n gospod� ria surorii sale, dar atunci c�nd cumnatul sare la ea cu cutitul, este obligat s� intervin�. Din 1877 p�n� la intrarea �n UE, Rom�nia a suportat de la altii nenum�rate condition�ri, unele mai nedrepte dec�t celelalte, dar, dup� cum crede Presedintele, nou� nu ne este permis asa ceva, oric�t de mare ar fi dreptatea noastr�. La 1 decembrie 1918, la Alba-Iulia, c�nd s-a constituit Rom�nia Mare, Banatul a fost considerat, �n totalitatea sa, �n limitele dintre Tisa, Dun�re, Carpati si Mures. La c�teva luni, �ns�, s�rbii, profit�nd de prezenta armatei rom�ne �n Ungaria, l-au ocupat imediat pe jum�tate, Br�tianu a demisionat, totul s-a sters din memoria national�. C�nd Iugoslavia s-a pr�busit, �n 1941, toti vecinii si-au t�iat c�te o felie din neasteptatul tort, cu exceptia Rom�niei, desi fusese invitat� �n mod special de Germania. Acum, noi �i sustinem �n Kosovo, iar ei ni-i deznationalizeaz� pe rom�nii din Timoc, asa cum odinioar� noi le d�deam rusilor petrol, iar ei ne luau gr�ul. �n problema Kosovo, atitudinea clasei noastre politice, si �n primul r�nd a Guvernului, este cel putin ciudat�. Mai �nt�i, se admite, f�r� discern�m�nt, povestea c� acolo a fost leag�nul poporului s�rb, ceea ce este cu totul fals. Subliniem c� s�rbii au ap�rut �n zon� prin secolele VIII-IX, pe c�nd albanezii, urmasi directi ai Elirilor, au existat acolo din Antichitate. S�rbii au populat, initial, nu Kosovo, ci tinutul Raska, de aceea, �n documentele medievale �n latin�, sunt numiti �Rascieni�, iar �n maghiar� li se spune �Racz�, Kosovo fiind cucerit mai t�rziu. Se fac cele mai nepotrivite asocieri cu Transilvania, ignor�ndu-se faptul c� albanezii sunt 90% �n Kosovo – cum suntem noi �n Transilvania -, iar s�rbii pretind drepturi istorice, peste cele demografice, asa cum fac si revizionistii maghiari. Deci, situatia este invers� fat� de viziunea deformat� a clasei politice. Si apoi, albanezii sunt rudele noastre prin str�mosii comuni traco-iliri, si au contribuit la istoria rom�neasc� prin Vasile Lupu, familia voievodal� Ghica, familiile boieresti Bals, Lecca si multe altele. Un proverb rom�nesc spune c� nimeni nu a v�zut cal verde si s�rb cuminte. Poate felul �n care s-a desf�surat vizita lui B�sescu a resuscitat vechiul si permanentul vis al Belgradului privind Timi- soara, dorit� �n 1918, dar si de Tito, aproape de zilele noastre si, �ntr-un superb gest de cavalerie si �nduios are, va fi oferit� pe tav� de aur nepretuitilor prieteni.

Dan Ravaru