La Tacuta, pam�ntul vorbeste

Toamna a venit la T�cuta cu recolt� bogat� nu numai pentru cet�tenii comunei, ci si pentru arheologi, care au continuat investigatiile arheologice demarate �n luna august. Acestia au identificat complexe gospod�resti de lucrare a cornului, o apreciabil� cantitate de ceramic�, statuete antropomorfe si zoomorfe, unelte de silex, piatr� si os, dou� morminte de inhumatie, unul de adult si unul de copil, din necropola de epoca bronzului, precum si un morm�nt de incineratie al unui copil.

Colectivul de cercetare arheologic� alc�tuit din specialistii de la Catedra de Istorie si Relatii Internat ionale din cadrul Facult�tii de Istorie si Geografie a Universit�tii �Stefan cel Mare� din Suceava, reprezentat� prin conf. univ dr. Dumitru Boghian, de la Muzeul Judetean �Stefan cel Mare� din Vaslui, reprezentat de arheologul Ciprian-C�t�lin Lazanu, de la Platforma de cercetare interdisciplinar� �Arheoinvest�, din cadrul Universit�tii �Alexandru Ioan Cuza� din Iasi, reprezentat� de dr. Felix Adrian Tencariu, drd. As�ndulesei Andrei, drd. Diana M�riuca Vornicu, drd. Andreea Vornicu, masteranzii Alexandru Gafincu si Bogdan Munteanu si, nu �n cele din urm�, prof. dr. Sergiu-Constantin Enea, profesor de istorie la scoala �Garabet Ibr�ileanu�, din T�rgu Frumos, �mpreun� cu studentii Viorica Juravle, Dumitru-Ionut Stiglet, Sergiu Tifui, de la universitatea sucevean�, a revenit, �ntre 26 septembrie si 1 octombrie, pe Dealul Miclea, unde �n luna august �ncepuser� investigatiile arheologice. �Noua etap� de cercetare a fost fructuoas�, deoarece a fost investigat� partial locuinta nr. 1/2011, apartin�nd culturii Cucuteni, faza A3, unde s-au identificat complexe gospod�resti de lucrare a cornului, cu multe piese �n diferite faze de lucru si o apreciabil� cantitate de ceramic�, �n special pictat� tricrom. �n acelasi timp, au fost descoperite o serie de gropi (de provizie/menajere) care vor fi cercetate �n campaniile viitoare, din care s-au recuperat vase �ntregibile, statuete antropomorfe si zoomorfe, unelte de silex, piatr� si os. Ca si �n prima etap� de cercet�ri, au fost identificate mai multe morminte din necropola de epoca bronzului, din care dou� de �nhumatie (unul de adult si unul de copil), precum si un morm�nt de incineratie al unui copil, contur�ndu- se un monument arheologic deosebit de important. Aceste morminte pot fi atribuite, pe baza inventarului si ritualurilor funerare, fazei de trecere de la cultura Monteoru la cultura Nou�, de la sf�rsitul epocii bronzului �n spatiul est-carpatic, cca. 3.600 �nainte de Christos. Mormintele care au fost realizate la ad�ncime mai mare, 0,50-0,80 m, se p�streaz� mai bine, pe c�nd cele aflate la ad�ncime mic� sunt deranjate de lucr�rile agricole�, a spus conf. univ. dr. Dumitru Boghian. ��n aceast� etap� a cercet� rilor, ne-am bucurat de sprijinul profesorilor Constantin Cr�iescu si Lucian-Ovidiu Iftene, si al elevilor de la scolile din T�cuta si Focsasca, care au efectuat vizite pe santier si au intrat �n contact nemijlocit cu aceast� categorie de izvoare istorice. Mention�m, de asemenea, si vizitele didactice efectuate pe santierul arheologic de c�tre elevii scolii �Sf�ntul Andrei� din T�cuta, important prilej de a pretui patrimoniul local, fapt pentru care le multumim �n mod deosebit. Tinem s� multumim �n mod deosebit p�- rintilor si fratilor profesorului Sergiu-Constantin Enea, care, �n lipsa altor suporturi logistice si materiale dec�t cele proprii si a uneltelor de la muzeul vasluian, neau oferit un sprijin material si moral deosebit: cazare, mas�, transport, depozitarea materialelor�, a spus arhg. Ciprian-C�t�lin Lazanu. �Pe baza rezultatelor din etapa de toamn� a cercet�rilor arheologice din situl de la T�cuta-Dealul Miclea, se confirm� multe din observat iile anterioare si se deschid perspectivele clarific�rii altor aspecte importante ale locuirii preistorice din Podisul Central Moldovenesc, din mileniile V si II �nainte de Christos. Consider�m c� implicarea logistic� si financiar� a autorit�tilor judetene si locale ar avea darul s� accelereze ritmul investigatiilor arheologice, prin extinderea suprafet ei cercetate si implicarea unui num�r sporit de specialisti, si s� pun� mai bine �n valoare bogatul si valorosul patrimoniu arheologicoistoric de �nsemn�tate national� din acest sit�, a precizat si prof. dr. Sergiu-Constantin Enea.