Interviu cu brladeanca Roxana Popa, vicepresedintele PSD Belgia.
Interviu sau discutie ntre prieteni? Cte ceva din ambele, pentru c ntrevederea cu Roxana Popa, un vechi prieten al subsemnatului si al ziarului Monitorul, desi respect „tipicul” ntrebare-rspuns, clarificnd aspecte legate de activitatea profesional si politic, intr si n zona confesiunii. De fapt, cu asta ncepem…
Reporter: De regul, cele mai dragi amintiri sunt legate de perioada copilriei. Spune-mi cte ceva despre copilria ta, Roxana.
Roxana Popa: mi amintesc cu mare drag si dor de perioada copilriei mele, pe care am trit-o la tar, pe meleagurile satului Brllesti si a mprejurimilor comunei Epureni, si a Bursucilor. Tatl meu era primar n aceast comun iar mama, nvttoare, ns majoritatea amintirilor mele sunt legate de bunicii din partea mamei, crora le port un adnc respect. Ei mi-au cluzit primii pasi n viat si toate lucrurile bune de la ei le-am nvtat. Am avut o copilrie foarte frumoas, populat cu amintiri extrem de diverse: mergeam la cules la vie, la porumb, mergeam si cu vaca la pscut – cred c aceast instant este definitorie pentru orice om care se consider cu picioarele pe pmnt – mergeam cu colindul si cu uratul prin sat, mpreun cu verisorii mei si cu alti copii. Apoi, ncepnd cu clasa a II-a, m-am mutat la Brlad, dar pn n clasa a XII-a, vacantele mele, fie de var, fie de iarn, tot la tar, la bunici, mi le amintesc.
Rep.: Ce dorinte aveai n tinerete, ce sperai s devii, ca s evit clasicul „ce vrei s te faci cnd vei fi mare”? Intra politica n proiectiile tale de viitor?
Roxana Popa: Pn la sfrsitul liceului, mi-am dorit s devin medic stomatolog. Viata ns a fcut n asa fel nct sa ajung, astzi, s lucrez n Parlamentul European, n Bruxelles. A fost un drum lung si deloc usor. Dar spuneam c, elev fiind, la mate-fizic, la Colegiul „Gheorghe Rosca Codreanu” Brlad, mi doream s ajung medic stomatolog. Nu a fost s fie! Am absolvit Facultatea de Chimie a Universitatii „Al. I. Cuza” Iasi, sectia de chimie-fizic, apoi mi-am continuat studiile de master n Germania, la Universitatea din Hannover, dup care am urmat programul de doctorat al Universittii Catolice din Leuven, toate studiile fcute urmnd aceeasi linie, chimie-fizic. ncepnd din aprilie 2008 si pn n prezent, lucrez n cadrul Parlamentului European, ca si consilier parlamentar pentru un deputat european din Delegatia Grupului Socialistilor si Democratilor. Nu am crezut niciodat c voi ajunge s lucrez la Parlamentul European, dar… uite c s-a ntmplat! Am nceput cu un stagiu de trei luni, dup care am continuat ca si consilier parlamentar. Am lucrat pe comisiile de ocupare a fortei de munc si afaceri sociale, de drepturile femeii si egalitatea de gen, iar acum lucrez pe Comisia de Agricultur si Dezvoltare Rural. Muncesc foarte mult si nu spun asta ca s m plng. Dimpotriv, sunt mndr cnd o spun. Jobul meu este unul foarte dinamic, te tine mereu n priz: tot timpul trebuie s citesti si s nveti, uneori din mers, esti n permanent n contact cu foarte mult lume. Pe scurt, m face fericit, pentru c nu mi d voie s m plictisesc, nici s dezvolt un anumit gen de rutin care, invariabil, duce la autosuficient. Ct despre program, de cele mai multe ori, ziua de munc ncepe la ora 8 dimineat si se termin undeva pe la miezul noptii, mai cu seam n perioada sesiunilor plenare.
Rep.: Stiu c e un cliseu, dar unde te-a prins Revolutia din 1989? Ce a urmat dup, dezamgire sau confirmarea unor asteptri?
Roxana Popa: Pot s vorbesc despre acel moment si despre perioada care a urmat n sens mai larg, fcnd o comparatie – necesar, cred – ntre generatia mea si cele care au urmat. n ’89 eram n clasa a IX-a, la sectia de mate-fizic a Colegiului „Gheorghe Rosca Codreanu”. Venisem de la Scoala general nr. 5 „Principesa Elena Bibescu” cu un background forte n spate: olimpic national la francez, chimie si istorie si comandant de unitate din clasa a V-a pn n clasa a VIII-a, deci cu un „spate” foarte bun. Aveam asteptri mari de la liceu si, din punct de vedere personal, toate s-au mplinit. Acum, la douzeci si ceva de ani distant, sunt putin dezamgit de felul n care a evoluat societatea romneasc, de felul n care au nteles oamenii, tinerii – romnii n general – democratia. Un singur exemplu mi vine acum n minte: dac eu, Roxana Popa, am terminat un liceu de matematic-fizic, fiind printre ultimele generatii care au dat examen de admitere pentru a intra la acest liceu, tot eu, Roxana Popa, spun cu mndrie c dintr-o clas de 36 de elevi la mate-fizic, 34 au luat la facultate. Sunt mndr s v spun c am colegi medici, farmacisti, avocati, matematicieni renumiti, filosofi, ingineri, profesori universitari att n Romnia, ct si n strintate.
Rep.: S nteleg c asta ar fi prima parte a comparatiei…
Roxana Popa: Evident, si s stii c, din comparatia asta, cel care are de pierdut este prezentul. mi amintesc c, acum doi ani, promotorul meu de doctorat m-a rugat s i recomand ctiva studenti romni, absolventi de fizic sau de chimie la aceeasi universitate la care am terminat si eu, pentru nceperea unui program de doctorat aici. Am sunat la Catedra de Fizic si, respectiv, de Chimie, la profesorii mei de suflet, cu care nc mai tin legtura, si dezamgirea mea a fost imens: nu am gsit pe nimeni dornic s se angajeze la asa ceva. Concluzia este c tinerii din zilele noastre nu si mai doresc s studieze, s se perfectioneze; privesc viata doar prin prisma banilor si a unui job „ct de ct”. Proverbul „Cine are carte, are parte” nu mai are valoare, iar sistemul de valori, care mie mi place s cred c nc mai exist, este perceput cu vrful n jos. Si ntr-un fel sunt optimist cnd spun asta.
Rep.: ti propun s ne ntoarcem la tine, mai precis la lipsa cronic de timp. Cte ore/minute/secunde pe zi aloci familiei si celor dragi?
Roxana Popa: nteleg c m ntrebi de viata privat. E cam trist, fiindc aproape c nu exist. De vin – o vin ipotetic, binenteles – este job-ul de la Parlament, unul foarte dinamic si consumator de timp. Putinul care mi rmne… ei bine, pe acesta l dedic activittii politice. Ca vicepresedinte al PSD Belgia, am o responsabilitate deloc usoar, si anume dezvoltarea PSD Belgia pe axa valon, nspre Liege, si pe axa flamand, nspre Leuven. Nu este usor s convingi romnii care triesc aici s si asume responsabilitti politice, spre exemplu participarea la vot, dar mai ales s se nscrie ntr-un partid politic, n cazul de fat PSD. Este o munc pe ct de grea, pe att de captivant si interesant. Am prilejul s lucrez cu oamenii si fiecare, o spun fr rezerve, este unic n felul su si, de aceea, o provocare. mi place foarte mult s cltoresc si o fac foarte des, att n cadrul job-ului, ct si privat. Aproape n fiecare weekend sunt plecat, pentru c mi place s descopr locuri noi, s cunosc oameni si culturi diferite. mi place s citesc si o fac n tren; n fiecare zi fac naveta Bruxelles- Leuven si retur, mi place s dansez, s not, s fac sport si chiar „lucruri trsnite”, cum ar fi sritul cu parasuta. n mai se deschide sezonul, asa c… tine-mi pumnii! Dar, revenind – la propriu – cu picioarele pe pmnt, din pcate, orict de multe as vrea s fac, ziua tot 24 de ore are… Evident, nici prea mult timp pentru familie nu am. Vin destul de des n Romnia, de cele mai multe ori n Bucuresti, la diverse seminarii si conferinte pe teme de agricultur. Din pcate, nu am timp s trag si o fug la Brlad, s mi vd familia si n special pe nepotica mea, Alexia. n Brlad ajung doar de dou ori pe an, de Paste si de Crciun, si savurez fiecare clip alturi de familie si de prietenii de suflet. Stii cum se spune: lucrurile bune vin n portii mici, iar eu m bucur de fiecare „pictur” de familie.
Rep.: Pentru c tot veni vorba de politic, mai exact de prezenta femeii n politic… Eu tot mai nclin s cred c, n mare msur, spatiul politic nc apartine brbatilor.
Roxana Popa: Da si nu, n acelasi timp. „Femeia este forta motrice a vietii, brbatul este doar cheia de contact”. Nu mi amintesc cui i apartine acest citat, dar este valabil si n politic, si nu de-acum. Se spune, si n timp sa demonstrat, c n spatele unui brbat puternic exist tot timpul o femeie puternic, ba chiar mai puternic. Cred cu trie c, n politic, femeia poate fi la fel de hotrt ca un brbat, pentru c, n primul rnd, ea stie ceva esential, si anume ct de greu este s dai viat si ce mare responsabilitate este s o pstrezi. Dac ar fi s fac diferent ntre femeile care fac politic n tara n care triesc, Belgia, si n alte state membre, nu pot s nu remarc un aspect: Romniei nc i lipseste acel tip de politician femeie care s ne fac ncreztori n noi, n viitor, n faptul c o tar se construieste zi de zi prin munc si nu demolnd si promovnd si trmbitnd principii care de fapt nu exist. A fi respectat n politic nseamn a oferi, si nu a ameninta.
Rep.: Asta ar fi imaginea femeii politician n Romnia, nc marginalizat si, uneori, chiar discriminat. E doar o boal a noastr sau…
Roxana Popa: Ne lovim n politica romneasc de foarte multi politicieni crora le lipseste tocmai atributul brbtiei. Acestia nu fac altceva dect s slujeasc cu capul plecat, fr s pun ntrebri. Este motivul pentru care femeile nu trebuie s mai astepte s fie invitate s intre n btlia politic. Ele trebuie s si revendice cu demnitate acest drept, iar politica ar reusi s construiasc o lume mai bun. Nu putem uita c Dumnezeu a ornduit lumea armonios, cti brbati, attea femei. De ce nu ar fi la fel si n politic? Sunt o lupttoare pentru drepturile femeii si cred n egalitatea de gen. Nu mai suntem n Evul Mediu; aceasta este una dintre trsaturile societtii secolului n care trim si una dintre valorile esentiale ale democratiei.
Rep.: Exist o astfel de femeie politician?
Roxana Popa: Exist, binenteles, si nu doar una. Totusi, una dintre preferatele mele din politica belgian si din Parlamentul European este Veronique De Keyser, specializat pe politic extern si vicepre- sedint n cadrului Grupului Socialistilor si Democratilor din PE.
Rep.: Dar oameni care, ntr-un fel sau altul, s-ti fi marcat viata?
Roxana Popa: din acest punct de vedere, consider-m o rsftat. Multi sunt cei care mi-au marcat drumul prin viat si de la fiecare am nvtat cte ceva. n Comisia de Agricultur si Dezvoltare Rural de la Parlamentul Romniei, un om deosebit cu care am avut onoarea s lucrez a fost domnul Victor Surdu, att de repede si de nedrept plecat dintre noi. A fost un adevrat om de stnga toat viata sa si s-a luptat pentru valorile de stnga. A fost un desvrsit profesionist n domeniul agriculturii. n noiembrie anul trecut, cnd am participat la o conferint despre fonduri europene, la Palatul Parlamentului, n Bucuresti, am primit n dar de la domnia sa un „Dictionar poliglot de avicultur si industria produselor avicole”, al carui autor este, cu urmtoarea dedicatie: „L’amour est plus belle raison de vivre”. Si asa este; dragostea ti d forta de a spera si de a tri. Fie c iubesti o floare, un om, un cntec, o situatie, e la fel.
Rep.: O carte preferat?
Roxana Popa: Greu de spus. n ultima vreme am citit mai mult crti specializate pe politic. Totusi, o carte care m-a impresionat este „Puternicul si Atotputernicul”, despre Madeleine Albright, prima femeie care a ajuns secretar de stat al SUA. Am primit-o acum trei ani, de ziua mea, n limba n care a fost scris, englez american, dar abia acum am savurat-o pe deplin, citind-o n limba romn. Pentru c tot m-ai ntrebat despre valori si despre necesitatea de a avea modele, de ce nu Madeleine Albright?! Este o femeie puternic, ce impresioneaz att prin experienta de viat, ct si prin dimensiunile carierei politice.
Rep: Un jurnalist preferat?
Roxana Popa (rde): Tu, si nu pentru c mi-ai luat interviu!
Rep.: Nu vreau s repet ntrebarea, dar… n-am ce face, sunt un modest. Asadar, jurnalistul preferat este…
Roxana Popa: Emil Hurezeanu, fr rezerve.
Rep.: Roxana, o ultima ntrebare: o fraz care te defineste.
Roxana Popa: Cred c ce i-a spus Regina Isabela lui Cristofor Columb m reprezint: „Cnd lupti, poti fi nvins, dar numai luptnd poti nvinge. Porneste drept nainte si dac pmntul pe care-l cauti nu exist nc, poti fi sigur c Dumnezeu l va crea ntr-adins pentru a-ti rsplti ndrzneala”.
