Vasluienii au redus dramatic motoarele initiativei private. Criza economic si politicile fiscale nerealiste au transformat afacerile ntr-un cosmar. ntreprinztorii nu se mai nghesuie s si deschid firme, n timp ce falimentele se tin lant. Cele mai afectate au fost nmatriculrile de societti cu rspundere limitat. De la 923 SRL-uri nregistrate n 2008, anul trecut, au mai fost deschise doar 299 de societti.
Elanul vasluienilor de a pune pe picioare propria afacere s-a redus considerabil. Dac pn n anul 2008, nfiint area unei firme era o adevrat mod, n prezent, situatia s-a schimbat radical. Spiritul initiativei private s-a diluat constant, criza economic lovind puternic la toate nivelurile. De la factorul psihologic, vital pe fondul recesiunii economice, pn la relatiile financiare ntre prtile contractante (neonorarea facturilor emise etc.). Potrivit datelor Oficiului National al Registrului Comertului, n cursul anului trecut, s-au nmatriculat n total 1.228 de societti. Spre comparat ie, n 2009, ntreprinz torii vasluieni au lansat pe piat 1.507 firme. Cderea dramatic a dorint ei de a deschide o afacere este reprezentat pe segmentul societtilor cu rspundere limitat (SRL). Reprezentantii patronatului vasluian sustin c acest tip de afacere reliefeaz fidel volumul investitiilor realizate, precum si amploarea dezvoltrii n economia real. Din nefericire, datele de la Registrul Comertului sunt din cele mai sumbre. Dup anul 2008, cnd au fost nregistrate nu mai putin de 923 de SRL-uri, situatia s-a nruttit constant: 423 SRL-uri n 2009 si 299 n 2010.
PFA-uri tot mai putine
Nici numrul persoanelor fizice autorizate (PFA) nu a mai crescut la fel de spectaculos. Conform datelor furnizate de ONRC, n 2008 au fost nregistrate 550 de PFA-uri, n 2009 – 407 PFA-uri, iar n anul trecut, doar 280 de vasluieni siau mai deschis PFA-uri. n ultimii ani, mentinerea n top a persoanelor fizice autorizate se datoreaz programelor finan- tate din fonduri nerambursabile europene. Cel mai important lot de ntreprinz tori care s-au nregistrat ca persoane fizice a solicitat subvent ii comunitare n cadrul m- surii 141, din cadrul Fondului European Agricol de Dezvoltare Rural. Msura se adreseaz fermelor de semi-subzistent si, dac o gospodrie are selectat planul de afaceri si solicitantul semneaz contractul de finantare, primeste 1.500 euro/an pe o perioad de cinci ani. Un succes mai mare s-a nregistrat pe segmentul ntreprinderilor individuale. Dac n 2009 erau nregistrate 607 ntreprinderi, n anul precedent, au fost nscrise la Registrul Comertului 588 de intreprinderi individuale.
o sa traiti bine. daca veti casca ochii la urne.
Numai impozitul forfetar de anul trecut a dus la falimentul a foarte multe firme ,datorita incostientei actualului guvern .Pe de alta parte ,trebuie in fiecare an sa cotizezi la Garda financiara ,la Protectia consumatorilor ,Politia economica etc. Iti spune din start ca nu poate sa plece de la tine fara sa-ti dea amenda ,pentru ca il da seful afara ,iar amenda se da in functie de marfa care se vede pe raft ,asa ca ,ajungi la concluzia ca muncesti pentru stat destul de mult .La salariul minim pe economie de 6-7 mil. ,dai la stat impozite de 4 mil .De aceea nu este o clasa de mijloc in Romania ,si nici nu va fi asa curand . In schimb bine ca avem hahaiala ,exact ce au vrut romanii .
Comentariile sunt închise.