Pe 24 februarie se iubeste n stilul dulce romnesc. Este ziua lui Dragobete, numit si Nvalnicul sau Logodnicul Psrilor, fecior chipes si puternic, ce ne aduce iubirea n cas si n suflet. Legenda povesteste despre Dragobete ca fiind un personaj mitologic, similar lui Eros, al vechilor greci, si lui Cupidon, al romanilor, ce oficia n cer, la nceputul fiecrei primveri, nunta tuturor animalelor, traditie ce s-a extins treptat pn n rndul oamenilor si a dat nastere unor obiceiuri specifice romanilor din sudul si nordul Dunrii. Din pcate, acestea tind s fie tot mai mult uitate de romni si nlocuite cu srbtoarea catolicilor dinspre Apus, aceea a Sfntului Valentin. n mediul rural, n special, traditia strveche, riturile vechilor traci rmn nc vii. Romnul de aici si mai aduce nc aminte de obiceiul de demult al fetelor si bietilor, care, n ziua lui Dragobete, se primeneau n haine curate de srbtoare si porneau cu voie bun nspre pdure, pentru a culege ghiocei, viorele, tmioas, pe care le asezau la icoane si le foloseau la diverse farmece de dragoste. nspre ora prnzului, fetele porneau n goan nspre sat, fuga fiecreia atrgnd dup sine cte un biat, si nu unul oarecare, ci acela care le ndrgea. De si prindea aleasa, acesta i fura o srutare n vzul lumii, srutare ce simboliza legamntul lor de dragoste pe ntregul an de zile. De aici si celebra zical „Dragobetele srut fetele!”, mult ndragit de fetele nerbdtoare, ce purtau n suflet speranta primirii a ct mai multor srutari, ce erau menite s le aduc acestora dragoste pe deplin n viitor. Un alt obicei al fetelor era de a strnge omtul netopit, apa de ploaie sau de izvor, pe care o considerau ca avnd efecte magice asupra lor atunci cnd o foloseau, ntruct deveneau mai frumoase si mai drgstoase. Flcii strnsi n cete sau multimile de fete obisnuiau ca, n ziua de Dragobete, s si cresteze bratul n form de cruce, dup care si suprapuneau tieturile, devenind astfel frati, respectiv surori de cruce. Traditia mai spune c, n aceast zi, cnd biserica crestin srbtoreste Aflarea Capului Sfntului Ioan, oamenii si ntrerupeau toate muncile, curtndu-si si aranjandu-si ns casa, pentru a-l ntmpina cum se cuvine pe zeul iubirii, care nu venea singur, ci nsotit de asa-numitele zne Dragostele, ce le sopteau vorbe de amor ndrgostitilor. Fiecare avea grij ca aceast zi s nu i prind fr pereche, ceea ce ar fi reprezentat un semn ru, prevestitor de singurtate pe ntreg parcursul anului, pn la urmatoarea zi de Dragobete. Prilej de bucurie si bunstare, Dragobetele reprezint una dintre cele mai frumoase obiceiuri strvechi ale poporului romn. n timp, foarte multi i-au uitat semnificatia si au substituit-o cu srbtoarea vecinilor nostri occidentali, aceea a Sfntului Valentin, ce nu are nici o nrudire cu mitologia popular roman. nsa romnii care cunosc legenda lui Dragobete o celebreaz pe 24 februarie a fiecrei primveri.
Discutii
- Actualitate
- Administrație
- Agricultura
- Altele
- Anunțuri
- Comunicate de presă
- Cultură
- De interes
- Deschidere
- Diverse
- Economic
- Editorial
- Educație
- Featured
- Istorie
- Justiție
- Local
- Locale
- Locuri de muncă
- Media
- Mediu
- Mesaje
- Muncă
- Politică
- Publicitate politică
- Publiictate
- Social
- Speciale
- Spiritualitate
- Sport
- Sănătate
- Transport
- Turism
- Umanitar
- Utilitar
- Vremea
Mai mult
Popular Categories




