Sectorul construcțiilor rămâne unul dintre puținele motoare de creștere ale economiei românești, într-un context în care comerțul și serviciile dau semne de încetinire. Evoluția conturează o economie tot mai dependentă de investiții, în special de cele susținute din fonduri publice și europene.
Datele recente arată că investițiile în infrastructură și proiectele de construcții au continuat să susțină economia, compensând parțial slăbirea consumului intern. Tendința, vizibilă în ultimii ani, este confirmată și de evoluțiile raportate de Institutul Național de Statistică, potrivit cărora construcțiile au rămas pe creștere inclusiv în perioade dificile, relatează Mediafax.
Sectorul are o contribuție importantă la formarea PIB, estimată la aproximativ 8–9%, și continuă să fie susținut în principal de lucrările de infrastructură. Un rol semnificativ îl au și construcțiile rezidențiale, chiar dacă acest segment a traversat perioade de volatilitate, influențate de costurile de finanțare și de dinamica pieței imobiliare.
În primul trimestru al ultimului an analizat, construcțiile au înregistrat un avans consistent, susținut de principalele componente ale sectorului: lucrări rezidențiale, construcții noi și proiecte de infrastructură. Segmentul lucrărilor inginerești, care include autostrăzi, spitale și alte investiții publice, s-a menținut printre principalii piloni de creștere.
Avansul lucrărilor de infrastructură este alimentat, în mare parte, de finanțările disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență și prin fondurile structurale europene. Aceste investiții au permis continuarea unor proiecte majore, chiar și într-un context economic marcat de inflație, costuri ridicate și incertitudine.
Comisia Europeană indică, la rândul său, că investițiile în construcții vor continua să sprijine economia României, chiar și în scenariul unei creșteri economice moderate. Potrivit evaluărilor europene, redresarea construcțiilor rezidențiale ar urma să continue, în timp ce investițiile în infrastructura publică se vor intensifica pe măsură ce proiectele finanțate din fonduri europene avansează.
În contrast, retailul, deși rămâne unul dintre cele mai mari sectoare ale economiei, pierde din ritm. Consumul populației a fost afectat de inflația încă ridicată, de costurile de finanțare și de presiunile asupra veniturilor reale. Cele mai vizibile încetiniri apar în segmentele non-esențiale, unde cumpărătorii sunt mai sensibili la scumpiri și la incertitudinile economice.
Datele macroeconomice arată că, în anumite perioade recente, contribuția comerțului la creșterea economică a fost modestă sau chiar negativă. Această evoluție contrastează cu dinamica sectorului construcțiilor, care a continuat să beneficieze de fluxuri importante de capital, mai ales din investiții publice.
Divergența dintre construcții și retail evidențiază o schimbare în structura creșterii economice. Dacă în anii de expansiune consumul era principalul motor al economiei, în prezent investițiile, în special cele în infrastructură, au devenit un element de stabilizare.
Această dependență tot mai mare de proiectele publice și de fondurile europene ridică însă o întrebare privind sustenabilitatea modelului pe termen mediu. În lipsa unei reveniri solide a consumului și a investițiilor private, economia României riscă să rămână vulnerabilă la întârzieri în absorbția fondurilor europene și la schimbări în politica investițională a statului.
