Față de anul anterior, județul Vaslui a avut cu 30 de firme mai puține în primele zece locuri în Topul Judeţean al Firmelor, realizat de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Vaslui, iar firmele vasluiene au avut pierderi de un miliard. Mai mult, ediţia XXXI a Galei Topul Firmelor din județ, care s-a desfășurat joi, a venit după declarațiile tulburătoare ale președintelui Camerei de Comerţ şi Industrie a României: „Mă îngrozesc pentru ce ne aşteaptă de la 1 ianuarie; e o normalitate să vină şi decontul”.
1.448 de firme din judeţul Vaslui s-au clasat pe primele zece locuri ale Topului Judeţean al Firmelor realizat de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură (CCIA) Vaslui, numărul fiind în scădere faţă de anul anterior, când au fost în primele zece locuri din clasament 1.478 de societăţi comerciale din județ. Conform datelor prezentate, joi, 31 octombrie 2024, în cadrul ediţiei XXXI a Galei Topul Firmelor, din analiza datelor financiare cuprinse în 7.598 bilanţuri de societăţi comerciale înmatriculate cu sediul social în judeţul Vaslui aferente anului 2023, a reieşit că 6.929 firme au avut o cifră de afaceri diferită de zero, dintre care 3.236 de societăţi au îndeplinit criteriile de admitere în clasament, iar 1.448 firme s-au clasat pe locurile I-X ale Topului, acestea cumulând o cifră de afaceri 1,45 miliarde de euro. Pe locul I se regăsesc 395 de societăţi, pe locul II sunt 235 de firme iar pe locul III s-au clasat 175 de agenţi economici.
„Avem cu 30 de firme în top mai puţine decât anul trecut, fiind înregistrată o scădere cu aproximativ 4,16% a numărului de firme care au reuşit să facă faţă criteriilor de evaluare şi care s-au clasat în top zece pe domenii, firme care cumulează o cifră de afaceri cu 2,94% mai mică decât cea de la ediţia precedentă şi un număr de salariaţi cu 6,34% mai mic. Dincolo de obiectivitatea criteriilor, vorbim şi de un clasament care arată o anumită polarizare având în vedere că cele 1.448 firme deşi reprezintă doar 20,90% din numărul de societăţi comerciale active ale judeţului, cumulează însă peste 85% din totalul cifrei de afaceri şi peste trei sferturi din numărul de salariaţi la nivel de judeţ. Deşi vorbim de un an şi un context dificil, toţi laureaţii acestei ediţii, cei care au mers cu mult curaj mai departe, s-au reinventat, au găsit noi oportunităţi, dar, mai ales, au muncit din greu şi merită toate felicitările”, a declarat Ionel Constantin, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Vaslui.
Întocmirea clasamentului a urmărit cinci indicatori de performanţă: cifra de afaceri netă, profitul din exploatare, rata profitului din exploatare, eficienţa utilizării resurselor umane şi eficienţa utilizării capitalului angajat. Dintre firmele din judeţul Vaslui care au îndeplinit criteriile de intrare în clasament, 67 se regăsesc în topul firmelor întocmit la nivel naţional.
„E o normalitate să vină şi decontul la un moment dat”
Manifestarea vasluiană vine la puțin timp după ce preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, a ieșit cu o declarație publică care ar trebuie să pună în alertă mediul de afaceri românesc, dar mai ales guvernanții.
„Părerea mea este că pentru aducerea mai multor investitori străini în România care să creeze acele bunuri de larg consum spre satisfacţia consumatorului, trebuie să avem un cadru fiscal predictibil. Şi de ce nu, o nouă fiscalitate atractivă, pentru că nu mai avem alt atuu în mână ca ţară pentru atragerea investiţiilor străine. Noi nu suntem în cazul Ungariei care a avut un alt gen de retrocedare a proprietăţii. Guvernul şi autorităţile locale din Ungaria îşi permit să ofere un teren în zone strategice, căi ferate, autostrăzi unor investitori străini, precum cazul BMW la Debrecen. Noi, din păcate, trebuie să apelăm la latifundari şi nu înţelegem că investitorul în producţie blochează banii în tehnologie, nu ca retailerul care îşi permite să cumpere pământ. Ce ar mai putea rămâne pentru atragerea de investiţii ? O fiscalitate redusă şi predictibilă pe termen lung. Mă îngrozesc pentru ce ne aşteaptă de la 1 ianuarie încolo, pentru că e o normalitate să vină şi decontul la un moment dat. Poate şi organismele financiare internaţionale au fost oarecum complice cu ce s-a întâmplat pe piaţa internă. N-au pus presiune pe noi, au zis să nu se bage, să nu afecteze procesul electoral, dar cred că va veni decontul”, a spus Daraban.
Preşedintele CCIR a explicat că statul trebuie să-şi scadă cheltuielile de funcţionare pentru a mai putea atrage investiţii.
„Lupta noastră este ca statul să-şi scadă cheltuielile de funcţionare, altfel nu văd ieşirea la liman şi nu văd cum va mai putea atrage investiţii. Efectiv cred că aici este următorul challenge: să punem presiune pe guvernanţi întâi să-şi rezolve problemele dânşilor, problemele funcţionale, ca să se ajungă la un buget confortabil, ca să putem să ieşim pe piaţă, să atragem investiţii de care avem nevoie atât de mult”, a explicat el.
Conform lui, în anul fiscal 2023, cifra de afaceri a companiilor active în România s-a diminuat uşor până la 490 de miliarde de euro, în timp ce profitul brut a scăzut la 51 miliarde de euro.
„Uitându-ne la datele de anul acesta pentru anul fiscal 2023, vedem un recul deocamdată destul de mic. A scăzut cifra de afaceri a companiilor de la 494 la 490 de miliarde de euro şi profitul brut de la 54,6 miliarde de euro la 51 miliarde de euro. Vorbim despre cei 866.601 care au depus bilanţul la 1 august (…) Noi încercăm întotdeauna să luăm ţinta de pe spatele mediului de business şi să le găsim guvernanţilor alte ţinte, dacă se poate, pentru a-şi rezolva problemele de deficit bugetar. Cred că s-a ajuns la un palier în care nu se mai pot face minuni. Lucrurile sunt într-o dinamică. Până la urmă, mediul de business este un organism viu care se adaptează factorilor externi şi se vede inclusiv numărul de întreprinderi mari şi foarte mari, care a scăzut de la 2.030 la 1.952. O altă chestiune care ne preocupă este celebrul deficit al balanţei comerciale, care anul trecut a fost 28,7 miliarde de euro, dar se pare că anul acesta a revenit la prefixul trei, adică peste 30 de miliarde de euro. Aici am încercat să facem un apel la mediul de business din România să se adapteze nevoilor şi cerinţelor consumatorului român. Am spus întotdeauna că nu există sondaj de opinie mai eficient în rândul consumatorului ca cifra de la import. Şi cred că cifra de la import, de 122 de miliarde de euro de anul trecut, ar trebui oarecum desfăcută în componente şi să fie mai pe înţelesul tuturor”, a susţinut Daraban.
