Primul studiu realizat în România despre impactul pandemiei asupra sănătăţii fizice şi mintale a populaţiei arată că suntem mai trişti, mai furioşi, mult mai anxioşi şi cu un sentiment sporit de singurătate. Specialiştii trag un semnal de alarmă în contextul în care rezultatele preliminare ale studiului arată că pandemia de coronavirus a avut efecte semnificative asupra sănătăţii mintale a populaţiei din România: 42% dintre respondenţi au raportat o înrăutăţire a stresului, iar aproximativ o treime dintre respondenţi au raportat o înrăutăţire a nervozităţii, susțin autorii sutdiului, citați de ziarul „Bună ziua Brașov”.
Studiul COH-FIT a fost realizat pe aproximativ 2.000 de persoane, cu vârsta cuprinsă între 28 şi 50 de ani, datele fiind analizate şi interpretate de specialişti ai unui consorţiu format din Institutul de Psihiatrie Socola, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” Iaşi, Asociaţia Română de Psihiatrie şi Psihoterapie şi Universitatea Transilvania Braşov.
Datele preliminare arată că pandemia de coronavirus poate fi extrem de stresantă pentru unii oameni. Frica şi anxietatea pot fi copleşitoare atât în cazul adulţilor, cât şi al copiilor. De asemenea, unele condiţii medicale preexistente s-au intensificat la mulţi pacienţi, în timp ce la alţii s-au declanşat stări de anxietate, depresie şi neputinţă în faţa acestei noi provocări.
„68% dintre persoanele intervievate au estimat o creştere a timpului petrecut urmărind mijloacele mass-media, în încercarea de a gestiona situaţia. Alte metode de reducere a stresului şi ocupare a timpului au fost exerciţiile fizice, plimbările în aer liber, descoperirea unui hobby, petrecerea timpului cu animalele de companie şi chiar activitatea sexuală. 42% dintre respondenţi au raportat o înrăutăţire a stresului, care s-a dovedit mai pronunţată în rândul femeilor (46%) şi al adulţilor tineri (47%). Aproximativ o treime dintre cei chestionaţi au raportat o înrăutăţire a nervozităţii, o agravare mai pronunţată în acest sens fiind raportată tot de femei (35%) şi de adulţii tineri (38%). În ceea ce priveşte singurătatea, mai bine de un sfert dintre respondenţi (28%) au raportat o înrăutăţire a acestei stări în perioada pandemiei, cei mai tineri manifestând o înrăutăţire mai pronunţată (36%)”, arată studiul.
Pentru femei, cele mai eficiente mecanisme de adaptare la COVID-19 au fost găsirea de hobby-uri noi, utilizarea internetului şi exerciţiile fizice sau mersul pe jos.
Pentru bărbaţi, jocurile şi intimitatea fizică / activitatea sexuală au fost strategii de gestionare mai importante a stresului decât în cazul femeilor, în timp ce în rândul femeilor, utilizarea internetului şi a reţelelor sociale / interacţiunile sociale la distanţă au fost mai importante decât pentru bărbaţi.
„Este recomandat în această perioada să ne păstrăm calmul, să gândim raţional orice acţiune, înainte de a o întreprinde, să acceptăm că trecem printr-o situaţie pe care nu o putem controla, să ne stabilim o rutină zilnică. Dacă stăm acasă, să ne informăm din surse sigure, să ne acordăm timp în fiecare zi pentru relaxare sau meditaţie (băi prelungite, muzică, sport, yoga) dar cel mai important, dacă aceste activităţi nu ne ajută, putem să luăm legătura cu medicul nostru de familie pentru un ajutor specializat”, a declarat Ovidiu Alexinschi, medic primar psihiatru şi coordonator al studiului COH-FIT.
