Liberalii lui Tătaru, periculos de aproape de PSD-ul lui Buzatu

• PSD rămâne, în continuare, stăpânul administrației județene, chiar dacă nu a realizat majoritatea în Consiliul Județean și a pierdut câteva primării importante. PNL are mai multe primării decât oricând, adjudecându-și din nou Bârladul, cîștigând Negreștiul și reușind să pună „serioase probleme” chiar și în Consiliul Local Vaslui, unde, cu un primar puternic, de peste 62%, PSD, culmea, nu mai are majoritate! ALDE s-a impus ca a treia formațiune din județ, realizând un scor onorabil la nivel județean – 8,82%, în vreme ce USR, cu 8,3% la nivel județean, nu a reușit să „scoată” niciun primar.

Dumitru Buzatu

Alegerile de duminică s-au încheiat printr-o prezență dintre cele mai scăzute a vasluienilor la urne, 37,4%, mult mai scăzută decât cea de la ultimul scrutin, din 2016, 45,06%. De menționat că un procent semnficativ dintre absenteiști este reprezentat de cetățenii din Republica Moldova care au domiciliu în județ, în special în municipiul Vaslui.

Ieri, după numărarea a peste 97% dintre buletine de vot, la Consiliul Județean (CJ), candidatul PSD la funcția de președinte, Dumitru Buzatu, este cîștigător, cu 39,56%, dar la o diferență mai mică decât oricând față de reprezentantul liberalilor, Marius Arcăleanu – 35,35%. PSD nu mai are majoritatea, cu 39,11%, așa că are nevoie de o alianță, fie cu ALDE – 8,79%, fie cu Pro România, care a fost în chinurile realizării pragului electoral – 5,04%. Cel mai probabil, va fi vorba de ALDE. Candidatul acestei formațiuni, Dan Marian, a obținut 8,82%, cel al USR, Mihai Botez, 8,55%, în vreme ce reprezentantul Pro România Dorin Emil a avut doar 4,94%, iar cel al Partidului Mișcarea Populare, Romulus Buhăescu, 3,35%.

PSD are 54 de primării, cu trei mai puține decât cele cîștigate în 2016, PNL a cîștigat 24, cu cinci mai multe decât la precedentele alegeri locale, adjudecându-și câteva primării în care la alegerile trecute PSD „defila”, precum Muntenii de Jos, Arsura, Codăești, Delești sau Drânceni. O reală surpriză din acest punct de vedere este eșecul suferit de PSD în comuna Muntenii de Jos, unde primarul în funcția a fost „bătut” de liberalul Iulian Lazăr, sau eșecul suferit de vicepreședintele în funcția al CJ, Vasile Mariciuc, care nu a reușit să se impună în fața candidatului liberalilor, Cristi Rusu, deși în mod tradițional electoratul negreștean se îndrepta către PSD, de unde au provenit doi vicepreședinți de CJ, Vasile Mariciuc și Vasile Mihalachi. În schimb, pentru liberali, rămânerea în funcție a primarului Ioan Ciupilan, la Huși, poate fi considerat un eșec de proporții, pentru că Ciupilan a cîștigat în forță în orașul din care provine liderul județean al partidului, Nelu Tătaru, un ministru care nu a suferit câtuși de puțin în ultima perioadă la capitolul notorietate.

„Supărarea” liberală de la Huși, dacă există, este mult atenuată de ceea ce s-a întâmplat în municipiul Vaslui, unde, în ciuda „motorului” puternic pe care l-a reprezentat primarul Vasile Pavăl, pesediștii au luat o palmă serioasă, cu o diferența semnificativă între voturile primite de candidatul lor, peste 62%, și ștampilele puse pe lista PSD, care nu le-au conferit majoritate în CL. Mai mult, pesediștilor le este imposibil să o obțină alături de partenerii lor, ALDE și Pro România. Și mai mult, cu opt consilieri în dreptul PNL și patru în dreptul USR, cele două formațiuni vor fi legislativul vasluian, având chiar intenția de a propune și abroba câte un post de viceprimar. În concluzie, nu ar fi deloc exclus ca cel mai puternic om al PSD-ului la aceste alegeri locale, Vasile Pavăl, să aibă doi viceprimari PNL, respectiv USR. Poate acesta este cea mai potrivită imagine care descrie rezultatul alegerilor de duminică.

PSD a reușit, în schimb, să-și păstreze câteva fiefuri importante, precum comunele Ștefan cel Mare, Berezeni, unde a candidat din nou fostul deputat Toader Dima, Fălciu, Hoceni, Lipovăț, Pădureni, Băcești sau Solești.

ALDE are patru primării: Dragomirești, Perieni, Puiești și Vinderei, cu una mai mult decât numărul celor cîștigate în 2016.

Votul negativ și mai ales curentul de opinie împtriva PSD, care și-a avut punctul culminant la alegerile europarlamentare de anul trecut, și-au spus cuvântul și au influențat masiv votul de duminică, reușind să fie prea puțin și convingător contracarat de candidații propuși de social-democrați.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.