• Interviu acordat de senatorul de Vaslui Ion Hadârcă postului de radio Europa liberă în data de 24 august 2020.
Ion Hadârcă a fost fondatorul și primul președinte al Frontului Popular din Moldova (1989-1992), este semnatar al Declarației de Independență a Republicii Moldova.
Din decembrie 2016 este senator al Românei. Politicianul crede că acum 30 de ani a fost momentul de vârf al trezirii conștiinței naționale, atunci totul era bazat pe entuziasm, pe deschidere democratică, pe încredere, dar regretă că statul nu și-a consolidat independența.
Europa Liberă: Astăzi, dacă ar fi să mai puneți semnătura pe acea Declarație de Independență, ați proceda la fel?
Ion Hadârcă: Aniversarea aceasta este una ce ridică permanent semne de întrebare: întrebări și întrebări; ne incită la meditație, la destăinuiri. Sunt multe de spus, dar la întrebarea Dvs., directă, pot să răspund cu o amintire. Era perioada în care, după ce am trecut în câteva rânduri prin toate instanțele, ajunsesem la Curtea de Apel Chișinău, unde demersul nostru a fost refuzat – era vorba despre contestarea cu privire la concesionarea ilegală a Aeroportului Chișinău. Era perioada 2015 și, fiind nemulțumit de atitudinea judecătorilor care prezentau și distorsionau evident adevărul, am avut un moment de sinceritate, de adevăr pe care mi-l sugera0Declarația de Independență cu semnăturile noastre, afișată pe peretele0din spatele judecătorilor. Era Declarația reprodusă, declarația fiind refăcută, pentru că originalul, după cum știți, a ars…
Europa Liberă: Da, în 2009…
Ion Hadârcă: Dar, oricum, declarația este valabilă, deoarece este autentificată prin semnăturile autentice ale deputaților din Primul Parlament Democratic ales. La acea ședință de judecată, am arătat înspre declarația de pe perete și am spus că sunt și eu unul dintre semnatarii și chiar ctitorii (iertați-mi nemodestia) independenței, ai procesului de realizare a s independenței și, împreună cu ceilalți colegi care și-au pus semnătura pe acest document important ce stă la temelia statului Republica Moldova, am pledat pentru statul de drept, pentru justiție, pentru democrație, pentru libertate, pentru adevăr și, în fine, am ajuns la un sistem fraudulos, din care s-au creat diferite sisteme oneroase, corupte pe inamovibilitate în afaceri. Regretând realitatea, am spus mai apăsat lucrul acesta, mi-am regretat și semnătura: nu știu dacă aș mai pune semnătura pe acest document, dacă ar fi să se repete acele evenimente, știind unde s-a ajuns. Din păcate, din 2015 lucrurile au evoluat din rău în mai rău – și situația aeroportului a rămas incertă, și justiția, și toate celelalte instituții ale statului continuă să fie sub dominație. Câtă independență avem, numai Dumnezeu o știe.
Europa Liberă: Multe voci cred că Republica Moldova nu a reușit să iasă de sub ciubota Federației Ruse. Această dependență de resursele energetice, nesoluționarea conflictului transnistrean o fac dependentă încă de Moscova. Dvs. cum vedeți desprinderea de ceea ce a fost?
Ion Hadârcă: Desprinderea pe moment a fost una entuziasmată, euforică, pentru că, așa cum stipula Declarația, ne desprindeam – și asta era direcția noastră clară -, ne desprindeam de imperiul sovietic. Asta era semnificația majoră a Declarației de Independență și în ea se conține spiritul declarației, în litera ei, în abordările istoricului, justificării juridice etc. Republica Moldova este un stat suveran, independent și democratic, scrie în declarație, liber să-și hotărască prezentul și viitorul fără nici un amestec din afară, în conformitate cu idealurile – eu subliniez lucrul acesta -, cu idealurile și năzuințele sfinte ale poporului în spațiul istoric și etnic al devenirii sale naționale. Ei, ca să vedeți, nuanțele acestea pe urmă au fost interpretate în mod diferit și, îndată după proclamare, s-a declanșat o nouă luptă – lupta pentru putere. Pe lângă faptul că Imperiul de la Răsărit, nemulțumit de ceea ce s-a întâmplat, după „parada suveranităților”, ne-a organizat conflictul, războiul de pe Nistru, dar chiar în toamna acelui an, după proclamarea independenței, Moscova s-a asigurat, anume Federația Rusă s-a asigurat mai întâi că Snegur va semna la Alma-Ata documentul de constituire a noii Comunități de State Independente și abia după aceea, la 16 decembrie, pare-mi-se, Rusia a recunoscut independența Republicii Moldova.
Europa Liberă: România a fost primul stat care a recunoscut independența Republicii Moldova…
Ion Hadârcă: Din păcate. Eu zic din păcate, pentru că nici nu era cazul să recunoască. Germania Occidentală n-a recunoscut până la căderea Zidului Berlinului și nici după aceea n-a recunoscut Republica Democrată Germană.
Europa Liberă: Dar Rusia, dacă a recunoscut și mai târziu independența Republicii Moldova, a lăsat statul să-și consolideze acea independență în acești 29 de ani?
Ion Hadârcă: Nu. Amintiți-vă, stimată Valentina Ursu, Dvs. ați auzit de autoarea unui cutremurător eseu, o carte de publicistică – „Râul de sânge” -, semnată de publicista Valentina Ursu în ‘92. Ea știe mai bine, probabil, despre realitățile zguduitoare ale primăverii-verii anului 1992, războiul ruso-moldav din Transnistria.
Europa Liberă: De ce Rusia, totuși, ține cu tot dinadinsul să mențină în orbita sa de influență Republica Moldova?
Ion Hadârcă: Rusia a declarat, în repetate rânduri, și prin purtătorul său major de cuvânt – Vladimir Putin – despre „interesele vitale” ale spațiului apropiat (…) interesele prioritare ale Rusiei în aceste spații. Există, probabil, și componente strategice, geostrategice: Marea Neagră, cazul Crimeii vorbește de la sine. Și Transnistria, mai ales că acolo s-a păstrat un mare efectiv militar și noi, de fapt, cu mâna noastră, am sporit acest efectiv. După conflict, Snegur a semnat Acordul de introducere a trupelor pacificatoare, care lucrează, mână în mână, cu separatiștii din Tiraspol, nemaivorbind de dependența energetică, dependența structurilor, dependența spațiului mediatic. Când mă întorc în Moldova simt, imediat, presiunea spațiului limbii ruse și a propagandei – „Sputnik”-ului, a altor mijloace de propagandă – rusești, mai ales. Toate acestea împreună vorbesc despre faptul că independența noastră este mai mult pe hârtie. Este recunoscută oficial de statele lumii, nici vorbă, dar tot recunoașterea aceasta, dacă vă amintiți, la ONU, a și fost prima sfârlă pentru declanșarea conflictului militar din Transnistria.
Europa Liberă: Dar acolo, la București, e cunoscut bine dosarul Republica Moldova?
Ion Hadârcă: Da, eu cred că se cunoaște, noi, însă, am vrea accelerarea acestor procese de sincronizare a eforturilor comune pe cale diplomatică, politică, economică etc. Personal mi-am exprimat, în repetate rânduri, atitudinea în Senatul României legată de starea de lucruri din Republica Moldova și alți colegi au făcut la fel: dl Codreanu – în Camera Deputaților, de exemplu. Avem reprezentanți în structurile Guvernului, Ministerul de Externe face eforturi deosebite. Ministrul Aurescu a avut o atitudine destul de tranșantă la Chișinău, când s-a întâlnit, în primăvară, până la declanșarea pandemiei, cu ministrul de Externe moldovean. Ministrul Aurescu a accentuat faptul că se vor sprijini eforturile de integrare europeană ale RM, dar condiționat. Condiționările au rămas în vigoare, cu toate că ajutorul substanțial acordat Republicii Moldova crește: cele două milioane și ceva de euro, eșalonul de medicamente, de măști, de echipamente medicale pentru lupta cu pandemia; inaugurarea gazoductului Iași-Chișinău, despre care s-a vorbit atâta și care, sperăm cu toții să fie o alternativă energetică pentru Republica Moldova. Se vorbește mult în ultima vreme despre demararea construcției ( sunt deja studiile de fezabilitate) a tronsonului Unirii Târgu Mureș – Iași, cu extindere până la Ungheni, dacă va da Dumnezeu și condițiile vor fi favorabile (de asemenea, inițiativa legislativă a noului viaduct european Tișița-Albița, susținută și de subsemnatul).
Sunt proiecte importante, unele demarate cu Uniunea Europeană, România fiind subiect al Uniunii Europene pledează acolo pentru cauza europeană a Republicii Moldova, pentru continuarea reformelor. Eu cred că în tot acest amalgam sistemic despre care vorbim – dependență/independență, orientare ș.a.m.d. – cel mai important accent trebuie pus pe accelerarea și păstrarea condiționalității de continuare a implementării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Aici este punctul cel mai important al procesului de evoluție geopolitică a Republicii Moldova, atât prin Parteneriatul Estic, precum și prin alte sisteme care ar aduce Republica Moldova acolo unde îi este locul: în Uniunea Europeană, nu spre Est. Uniunea Europeană și acest Acord RM-UE sunt unica șansă de refacere a statului de drept, de democratizare, de salvgardare a valorilor naționale în fața premiselor și pericolelor tot mai accentuate dinspre Est.
Europa Liberă: Și tot acest parcurs al Republicii Moldova cu sau fără Transnistria?
Ion Hadârcă: Aici e întrebarea cea mai gravă. În primul rând, eu cred că trebuie, așa cum am pledat atunci când eram în Parlamentul de la Chișinău, să facem eforturi pentru internaționalizarea monitorizării acestui spațiu. Este timpul ca forțele pacificatoare, care nu sunt deloc pacificatoare în spațiul dat, fapt văzut în Crimeea, pe teritoriul Ucrainei și, după cum, probabil se va vedea și în Belarus, nu-și fac datoria: spațiul trebuie internaționalizat, trebuie asigurată stabilitatea zonei transnistrene, problema nu este atât o problemă a noastră, ea este o mare problemă a estului Europei. Acest lucru se poate face prin forțele multinaționale ale Organizației Națiunilor Unite, ale Europei, ale altor instituții importante.
Europa Liberă: Experții spun că reprezentanții coloanei a șasea ar fi mai puternici, ar mai avea influență mare chiar încă de la începutul eliberării naționale și până astăzi, la a 29-a aniversare de la proclamarea independenței.
Ion Hadârcă: …N-aș vrea să intru în detaliile acestea, este vorba și de componenta războiului hibrid, și de multe sisteme logistice, de securitate, de FSB și de diverse acțiuni subversive. Uitați-vă ce s-a întâmplat cu liderul opoziției ruse – Alexei Navalnâi! Coloana a V-ea – a VI-ea au existat totdeauna. Numai s-a creat Frontul Popular din Moldova și, imediat, în paralel, a apărut Intefront-ul, a apărut Gagauz Halkî, au apărut alte mișcări separatiste, deci imperiul știe să lucreze diabolic și foarte nuanțat în direcția aceasta, dar noi nu avem altă salvare decât să ne continuăm drumul acesta de consolidare a statului de drept, a instituțiilor statului care își poate apăra independența și suveranitatea în mod real, nu prin declarații festiviste la anumite aniversări.
Europa Liberă: Unirea mai e cu șansă? Unirea celor două maluri ale Prutului, pentru că în Republica Moldova curentul unionist ar fi în creștere, dar forțele unioniste nu se pot uni.
Ion Hadârcă: Acesta-i paradoxul: pledează pentru Unire neunindu-se. E un paradox care descurajează deja masele largi, dar nu că Unirea este o șansă, Unirea este unica alternativă și aceasta trebuie s-o înțeleagă cei care împărtășesc valorile europene, valorile naționale, tot ceea ce este pus în Declarația noastră de Independență.
Europa Liberă: Guvernul v-a nominalizat laureat al Premiului Național. Cum ați primit această veste?
Ion Hadârcă: Destul de calm. Este, precum au zis unii colegi de-ai mei, au zis: „În sfârșit. E o chestiune care se merita de mult”, dar, oricum, este o onoare. Alături de maeștrii Anatol Chiriac, de Andrei Mudrea, desigur este o chestiune de demnitate, de recunoaștere a valorilor naționale și…ne ducem mai departe crucea.
Europa Liberă: Ce mesaj aveți pentru cetățenii Republicii Moldova în ajunul acestei a 29-a aniversări de la proclamarea independenței?
Ion Hadârcă: Să nu dispere, să creadă în valorile pentru care a luptat generația noastră și să se pregătească pentru un scrutin care va fi destul de fierbinte și destul de complicat. Să se unească forțele de dreapta, să-și consolideze mișcările și liderii să găsească limbaj comun și atunci vor fi mai credibili în fața poporului.
Europa Liberă: Ce miză au aceste alegeri prezidențiale din toamnă?
Ion Hadârcă: Foarte mare – ori continuăm cursul european, ori ne înglodăm definitiv în mlaștina ceea de unde nici n-am ieșit bine.
(Interviu realizat de Valentina Ursu, cor. Europa Liberă, 24 august 2020)
