• Pământul este cea mai bună resursă a județului Vaslui, se spune în „Strategia de dezvoltare socio-economică a județului Vaslui cu orizontul de timp 2021-2027”, la care se lucrează în prezent la Consiliul Județean. Aceeași strategie precizează că cele 400 de mii de ha „plasează județul pe locul 1 la nivelul Regiunii Nord-Est. Ce nu se mai spune în document, dar reliefează Planul de Dezvoltare Regional Nord-Est 2014-2020, este că, cu 18% din suprafața agricolă a regiunii, aportul județului Vaslui la producția agricolă este de numai 14%, ceea ce indică practicarea în continuare a unei agriculturi de subzistență.
„Principala resursă naturală de la nivelul județului Vaslui este reprezentată de cele aproximativ 400.000 ha de teren agricol, care plasează județul pe locul 1 la nivelul regiunii Nord-Est”, se spune în „Strategia de dezvoltare socio-economică a județului Vaslui cu orizontul de timp 2021-2027”, document la care se lucrează în prezent la Consiliul Județean Vaslui și pe baza căruia se vor trasa liniile de dezvoltare ale județului în perioada menționată.
Ce nu spune însă mai departe documentul este că acest potențial nu este valorificat corespunzător. O arată un alt document, și anume Planul de Dezvoltare Regional Nord-Est 2014-2020, care precizează că „cele mai mari suprafețe agricole se înregistrează în județele Vaslui, Botoșani și Iași, fiecare deținând în jurul a 18% din suprafața agricolă totală a regiunii. Cele mai mari suprafețe arabile sunt în județele Vaslui și Botoșani, unde la 100 ha suprafață agricolă corespund 75, respectiv 79 ha suprafață arabilă. Județele Vaslui și Iași dețin cele mai mari suprafețe viticole, împreună având 73% din suprafața totală viticolă a regiuni”. Același raport pune un verdict sigur asupra agriculturii județului nostru: „Cele mai mari aporturi la valoarea agricolă totală sunt aduse de județele Suceava cu 23%, Iași și Botoșani cu câte 17%. În mod surprinzător, deși economia județului Vaslui are un caracter predominant agricol, aportul acestui județ este de numai 14% – ceea ce indică practicarea pe suprafețe întinse a unei agriculturi de subzistență. Totodată, același aport redus este adus și de județul Neamț”.
În continuarea Strategia de dezvoltare vasluiană arată cât de bun este pământul din județ și ce condiții există pentru o agricultură de performanță, cu soluri bogate în humus, caracteristici pedo-climatice fovorabile culturii de viță-de-vie, apă favorabilă pisciculturii și un fond cinegetic propice atragerii de turiști, practicanți ai vânătorii: „Dintre cele 400.000 de hectare, circa 292.000 ha sunt teren arabil (locul 2 în regiune, după Botoșani), cea mai mare parte dintre ele fiind soluri bogate în humus (mai ales cernoziomuri de-a lungul văilor Bârladului și Prutului, precum și a teraselor acestora), favorabile culturilor de cereale și plante tehnice. De asemenea, pășunile ocupă aproape 90.000 ha (locul II la nivel regional, după Suceava), existând astfel premisele pentru practicarea unei agriculturi de tip mixt (vegetală și creșterea animalelor). Nu în ultimul rând, caracteristicile pedo-climatice din zonă sunt favorabile și culturii de viță de vie (care ocupă circa 11.000 ha, locul 2 la nivel regional după Iași), mai ales pe versanții mai însoriți ai dealurilor și podișurilor, iar, pe alocuri, chiar și pomiculturii. Resursele de apă joacă și ele un rol important. Astfel, pe teritoriul județului au fost cartate circa 2.329 km de cursuri de apă, respectiv peste 100 de lacuri, majoritatea iazuri piscicole și acumulări cu rol de protecție împotriva inundațiilor, alimentare cu apă potabilă, irigitații etc. Per ansamblu, acestea ocupau o suprafață de peste 8.000 ha, foarte favorabilă practicării pisciculturii în scop sportiv sau comercial, activităților de agrement etc. Pădurile de la nivelul județului ocupă circa 80.000 ha de teren (15% din suprafața totală), de peste 5 ori mai puțin ca în județul Suceava și de peste 3 ori mai puțin decât în Bacău și Neamț, județul fiind unul afectat de despăduriri masive în ultimele secole. Totuși, fondul forestier existent este unul valoros, fiind compus din lemn de esență tare, exploatat, conform amenajamentelor silvice, pentru prelucrare, încălzire etc. În plus, pădurile reprezintă surse și pentru alte produse forestiere de interes economic și joacă un important rol recreațional. Fondul cinegetic al județului este unul considerabil, cuprinzând zeci de mii de hectare de fonduri de vânătoare cu specii de păsări de baltă, păsări sedentare, iepuri de câmp, mistreți, vulpi, șacali, căprioare etc. Această activitate atrage un număr important de vizitatori / turiști din afara județului și chiar a țării”.
