Prezenti, luni, la Iasi, pentru dezbaterea Masterplanului Regional de Sanatate pentru Regiunea Nord-Est, ce vizeaza, printre altele, reducerea numarului de paturi de la spitalizarea continua pentru a face loc Spitalului Regional de Urgenta Iasi, directorii spitalului barladean s-au intors nemultumiti. Acestia spun ca, in ciuda asa-zisei negocieri avute cu reprezentantii Ministerului Sanatatii, pentru ca cele trei spitale regionale din tara sa fie finantate de Comisia Europeana, respectiva Strategie va fi aplicata in forma aprobata in 2016, altfel spus, cu cifre ce nu mai sunt de actualitate.
Dezbaterea a avut loc la Prefectura Iasi si a reunit directorii spitalelor din judetele Vaslui, Iasi, Botosani, Suceava, Neamt si Bacau, primarii localitatilor in care exista spitale, presedintii consiliilor judetene din cele sase judete, pe de o parte, si doi reprezentanti ai Ministerului Sanatatii, pe de alta parte. Subiectul intalnirii a fost Masterplanul Regional de Servicii de Sanatate pentru Regiunea Nord-Est, elaborat in 2016 si aprobat prin Ordinul Ministrului Sanatatii nr. 1376/2016. Adica a fost o pseudo-negociere pentru un document ce a fost aprobat de mai bine de doi ani si care, cel mai probabil, nu va fi modificat in niciun fel.
Asa cum a fost conceput, Masterplanul acorda o atentie deosebita: accesului la asistenta medicala in zonele rurale, stiut fiind ca in Moldova cea mai mare parte a populatiei traieste la sat; reducerii inegalitatii dintre judete, in special in ceea ce priveste ingrijirea ambulatorie (42% din totalul unitatilor reprezintand judetul Iasi), si discrepantele privind accesul intre zonele rurale si cele urbane; asistentei comunitare pentru comunitatile mici si izolate, intrucat majoritatea comunitatilor marginalizate din regiunea de Nord-Est se incadreaza in aceasta categorie. Nu in ultimul rand, se urmareste reorganizarea retelei de spitale, data fiind natura foarte fragmentata si starea foarte proasta a infrastructurii spitalelor.
Din Barlad, la dezbatere au fost prezenti primarul Dumitru Boros si trei reprezentanti ai Spitalului Municipal de Urgenta Elena Beldiman, in speta managerul Daniela Bors (stanga), directorul de ingrijiri Cristina Sarbu (dreapta) si directorul financiar-contabil Daniel Adrian Iordan. La acest moment, unitatea medicala primeste finantare pentru 764 paturi la spitalizarea continua si 47 paturi la spitalizarea de zi, iar prin acest Masterplan vor mai fi reduse din cele de la spitalizarea de zi, dar inca nu se stie cate.
Desi ne-au spus ca ne-am intalnit ca sa negociem, trimisii ministrului Sanatatii ne-au spus ca acest Masterplan trebuie acceptat in forma actuala, aprobata in 2016 si care contine cifre din 2015. Cei prezenti au contestat respectivele cifre, intrucat nu mai sunt valabile, iar situatia spitalelor pe care le conduc s-a imbunatatit de atunci. In plus, in ultimii trei ani, s-a tot redus numarul de paturi. Ni s-a spus ca Uniunea Europeana va aloca banii necesari construirii celor trei spitale regionale din Iasi, Cluj si Craiova numai daca acest Masterplan va fi aprobat si va fi aprobat cu cerintele lor. Adica cu reduceri de paturi si, implicit, de personal. Si se vehiculeaza ca trebuie aprobat in martie, asa ca nu mai e timp de negocieri. Din ce stiu, proiectul spitalului din Iasi e mai avansat, deoarece comunitatea locala si-l doreste, iar comuna Miroslava deja a anuntat ca va pune la dispozitie gratuit terenul pe care va fi construit, ne-a declarat Cristina Sarbu, directorul de ingrijiri al spitalului barladean.
Toata lumea fuge de reducerea de paturi, dar cei din Minister ne-au spus ca aceasta e tendinta si ca trebuie sa o interpretam ca o transformare si reorganizare a activitatii din spitale prin trecerea de la spitalizare de tip acut in cea de tip cronic, astfel incat bolnavii cronici sa fie programati si internati. Trendul merge catre spitalizarea de zi si consultatiile in ambulator, pentru ca se cheltuie foarte mult cu spitalizarea continua. Dar nu se tine cont de situatia din teren. Spre exemplu, noi avem arondate 32-33 de comune din sudul judetului, Vasluiul fiind un judet sarac, cu populatie imbatranita si predominant la sate. Cum vom face in situatia in care, de exemplu, o pacienta de 80 de ani din Malusteni, la cateva zeci de kilometri de Barlad, va fi internata de zi si trebuie sa vina la spital dimineata, sa plece acasa dupa tratament si sa revina cateva zile la rand? Nu este nici infrastructura necesara si nici transport, dar nu are nici bani sa faca acest drum de doua ori pe zi. Cei din Minister au spus ca, de fapt, vor sa investeasca in medicina primara si in cea comunitara. Dar au procedat invers. Intai trebuiau medici de familie in toate comunele si centre de permanenta si abia apoi sa reduca spitalizarea continua. Ni s-a trasat sarcina sa monitorizam internarile, pentru ca sectiile ocupate in proportie de 50% si mai putin sunt considerate nerentabile si trebuie sa avem un grad de ocupare de cel putin 70%. In ceea ce priveste reducerea de paturi, nu au avansat o cifra, ci doar ca trebuie sa monitorizam internarile, ca sa eficientizam actul medical si sa crestem indicatorii, a concluzionat directorul de ingrijiri.
Adriana Susnea
