Adunarea
Toti comentatorii evenimentului subliniaza faptul ca Alba Iulia nu a fost aleasa ntmplator pentru a gazdui momentul de mare rezonanta istorica al Unirii Transilvaniei cu Romnia. Valoarea sa simbolica pleca de la amintirea latinitatii poporului nostru, localitatea existnd n timpul stapnirii romane n Dacia, sub denumirea Apulum. Alba Iulia simboliza, totodata, si ideea unitatii romnesti, deoarece aici a intrat, triumfator, Mihai Viteazul. De asemenea, orasul marca si lupta romnilor mpotriva asupritorilor sai, aici gasindu-si sfrsitul Horea, Closca si Crisan. Convocarea avea n vedere si existenta la Alba Iulia a unui spatiu extins, care sa permita, ca si n alte mprejurari istorice, strngerea unei mari multimi, conditie obligatorie pentru o autentica si credibila consultare populara si pentru imposibilitatea contestarii sale.
Imediat s-a declansat n toate localitatile romnesti o adevarata efervescenta, erau cautate si votate cele mai reprezentative persoane, demne sa exprime, la Alba Iulia, cele mai profunde sentimente si convingeri ale celor care i-au ales. Pentru a participa la Marea Adunare Nationala, cei alesi urmau sa se legitimeze cu mputerniciri scrise, numite creditionale. O comisie centrala, condusa de Ioan Suciu, coordona si verifica emiterea de creditionale. O propaganda intensa avea ca obiectiv realizarea peste tot a alegerilor de delegati, printr-o ct mai larga participare. Folosind un bogat material documentar, aflat n Muzeul Unirii din Alba Iulia, Stefan Pascu ne ofera, n volumul Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia, exemple semnificative privind mputernicirile delegatilor, directivele pe care trebuiau sa le sustina. Declaratia unor comune subliniaza aderarea fara rezerve, cu unanimitate, la hotarrile Marii Adunari, cum faceau motii din Alba, n numele celor 3.000 de locuitori, care cu totii adera si se vor supune ntru toate hotarrilor Marii Adunari Nationale din Alba Iulia. Ei regreta, totodata, ca lipsa de comunicatii, departarea mare si lipsa de mbracaminte potrivita pentru iarna nu le permit sa ia parte cu totii, dar cei ramasi acasa vor striga, si ei, sa traiasca unirea tuturor romnilor!. Romni din satul Tntari, Tara Fagarasului, cer reprezentantilor lor sa fie la Alba Iulia pe 30 noiembrie si, n numele celor 2.800 de locuitori, sa declare dorinta noastra hotarta de a ne uni cu Romnia, contribuind, astfel, la unirea tuturor romnilor ntr-un singur stat unitar si independent. Cei din comuna Lesnic-Hunedoara, alegndu-si delegatii, i investesc cu puteri depline ca, n numele ntregii comune, sa-si de adeziunea si sa declare n mod solemn ca noi toti votam mplinirea idealului national al romnilor, adica unirea tuturor romnilor ntr-un stat national care sa ne ocroteasca si sa ne apere pe toti si pe copiii nostri. Cei 760 de sateni din Harman-Tara Brsei ntareau, cu semnatura lor, adeziunea si declarau ca doreau sa fie uniti cu toate teritoriile romnesti din Transilvania, Banat, Crisana si Maramures, cu Romnia. Din Banat, de la Sebes, cei 2.500 de locuitori se declarau numai si numai pentru unirea Transilvaniei, Banatului, Crisanei si Maramuresului cu Romnia, respingnd orice alta hotarre. Anton Moraru si Ioan Negrei (op. cit., p. 150), cercetnd, si ei, creditionalele, subliniaza si alt aspect, de un mare interes: n unele creditionale (mandate) cu care erau mputerniciti delegatii la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia din partea comunelor romnesti din Transilvania se sublinia ca trebuie sa hotarasca unirea noastra cu Romnia asa cum au hotart Basarabia si Bucovina. Asa, de exemplu, locuitorii din comuna Lupsa, n numar de 3.000 de persoane, n motiunea adoptata, declarau: Pretindem si dorim nestramutat ceva ce au dorit stramosii nostri: Unirea tuturor romnilor din Ungaria si Ardeal cu fratii nostri de un snge si o limba care locuiesc n Bucovina, Romnia si Basarabia. Multimea de delegati s-a deplasat spre Alba Iulia cu toate mijloacele de transport posibile – cu trenul, n carute, calari, ntr-o atmosfera de voiosie, arbornd drapele tricolore si intonnd cntece patriotice: Desteapta-te, romne!, Pe-al nostru steag e scris unire, Treceti, batalioane romne, Carpatii, Sunt vnator, Hai sa dam mna cu mna, Mndri si veseli vin dorobantii, Ardealul ne cheama.
Nu peste tot a fost veselie, au existat si momente dramatice, datorate maghiarilor. n gara Teius, tnarul Ioan Arion a fost mpuscat fiindca flutura un drapel tricolor. Trupul sau a fost dus si ngropat, simbolic, la Alba Iulia. Oficial, nsa, guvernul de la Budapesta s-a angajat si si-a respectat cuvntul, sa nu intervina cu trupe care sa mpiedice Adunarea. La fel, trupele germane ale maresalului Mackensen, care se retrageau din Muntenia, prin Transilvania, spre Germani, au acceptat sa-si ntrerupa marsul pentru doua zile, pentru a nu perturba situatiile legate de Adunare. La fel, trupele romne care patrundeau n Ardeal si-au oprit naintarea, pentru a nu se considera ca vor sa influenteze votul de la Alba Iulia.
Pe 30 noiembrie si 1 Decembrie cei aproximativ 100.000 de oameni veniti la Marea Adunare au defilat prin oras, s-au cazat la ntmplare sau au petrecut noaptea lnga focuri, apoi s-au adunat pe Cmpul lui Horea sau Platoul Romanilor, un spatiu extins de lnga oras. O ninsoare proaspata a nfrumusetat peisajul. Cei 1228 de deputati, ale caror mputerniciri au fost verificate, s-au adunat la Casina Militara, sala mare a acesteia avnd pe pereti portretele simbolice ale lui Mihai Viteazul si Horea, Closca si Crisan. Remarcabila a fost si prezenta graitoare a unor invitati: Pantelimon Halippa si Grigore Cazacliu din partea Basarabiei, Alexe Procopovici, venit din partea Bucovinei, generalul Leonte, din partea Regatului Romniei. De altfel, la Chisinau se desfasura, n paralel, tot pe 1 Decembrie, o simbolica, dar mult mai restrnsa, Adunare Nationala, la care au luat cuvntul reprezentanti ai tuturor zonelor romnesti: un ardelean, un bucovinean, un romn din Regat, un basarabean, un macedonean si un romn de pe Valea Timocului. O alta coincidenta care fixeaza, si mai mult, data de 1 Decembrie n memoria afectiva a poporului romn, a fost revenirea triumfala a naltelor autoritati romne la Bucuresti – rege, regina, guvern, n aceeasi zi. De mentionat faptul ca n acest cortegiu triumfal, cum a fost denumit n presa vremii, se aflau si reprezentanti ai romnilor din toate teritoriile care-si exprimau, atunci, dorinta de unire.
n privinta celor 1228 de delegati, mentionam ca 680 fusesera alesi prin vot universal n 130 de circumscriptii, iar 548 reprezentau toata gama de organizatii ale romnilor transilvaneni, de la cele politice pna la cele sportive. n domeniul religios a existat o armonie deplina, un egal atasament al ierarhilor celor doua biserici, ortodoxa si greco-catolica, la idealurile nationale. Lucrarile au fost deschise la orele 10 de Stefan Ciceo Pop, presedintele Consiliului National Romn Central (sau Marele Sfat National Romn) care, dupa o privire de ansamblu asupra activitatii de pna atunci a Consiliului, a declarat desfiintarea acestuia, ntreaga sa autoritate fiind transferata catre Marea Adunare Nationala. Ca presedinte al acestui nalt for national a fost ales Gheorghe Pop de Basesti care, desi bolnav si n vrsta de 84 de ani, a gasit energia necesara pentru a contribui la realizarea unui ideal pentru care a luptat o viata ntreaga. Iata o parte din discursul sau (Ioan Scurtu, op. cit., p. 142):
Prea iubitii mei,
Natiunea romna la toate evenimentele mari istorice, n trecut si astfel si astazi, s-a adunat pentru a decide asupra sortii sale (…).
Dusmanii seculari, care ne-au tinut veacuri de-a rndul n lanturi fizice, ne-au tinut pna ieri, nlantuiti sufleteste, nabusind cu brutalitate toate manifestarile sufletului romnesc dornic de libertate si cultura nationala.
Lanturile acestei robii suntem chemati, fratilor, sa le dezrobim astazi, n aceasta Mare Adunare Nationala, a tuturor romnilor din Ungaria si Transilvania, aici, pe pamntul stropit cu sngele martirilor Horea si Closca.
Vrem sa zdrobim lanturile robiei noastre sufletesti, prin realizarea marelui vis al lui Mihai Viteazul, unirea tuturor celor de-o limba si de-o lege, ntr-un singur si nedespartit stat romnesc.
Lasati-va patrunsi, fratilor, de fiorii sfinti ai acestui stralucit praznic national si n cea mai deplina si frateasca armonie sa cladim temeliile fericirii noastre nationale viitoare (…).
Declar Adunarea Nationala a tuturor romnilor din Ungaria si Transilvania deschisa (…).
Dupa cum vedem, ideea de Unire era clar expusa. A urmat un amplu discurs al lui Vasile Goldis, considerat solemn si festiv. Dnd dovada de o profunda cunoastere a istoriei si a devenirii noastre ca natiune, vorbitorul a subliniat dramatismul si eroismul romnilor de-a lungul secolelor. Astfel, desi proprietar legitim al teritoriului vechii Dacii romane, poporul nostru a fost oprimat si tinut n sclavie tocmai n acest teritoriu. Acum el, ca toate natiunile, trebuia sa se bucure de libertate, iar forma suprema, desavrsita, a acesteia ar fi Unirea cu Romnia. Subliniaza, apoi, ca divizarea teritoriului romnesc marcat de Tisa, Dunare si Nistru nu s-a datorat unor cauze naturale sau economice, din contra, din aceste puncte de vedere, el reprezenta o unitate totala. Cauza divizarii a constat n interventiile barbare ale unor elemente straine, n invaziile acestora si n alcatuirea unor structuri statale care si-au propus chiar desfiintarea noastra ca etnie, conditie pentru a intra n stapnirea teritoriilor care ne-au apartinut de milenii. Acceptarea, n continuare, a acestei situatii ar nsemna acceptarea crimei de ncalcare a tuturor drepturilor. Ne putem opune si desfiinta actiunile criminale numai prin Unirea tuturor romnilor ntr-un singur stat puternic si cu un desavrsit caracter national. Aceasta Unire va fi viabila daca va corespunde tuturor cerintelor civilizatiei contemporane, asigurnd tuturor locuitorilor de pe pamntul romnesc aceleasi drepturi si ndatoriri. Dupa ncheierea discursului sau, Vasile Goldis a dat citire Rezolutiei Marii Adunari Nationale (Ioan Scurtu, op. cit., pp. 146-148):
I. Adunarea Nationala a tuturor romnilor din Transilvania, Banat si Tara Ungureasca adunati prin reprezentantii lor ndreptatiti la Alba Iulia n ziua de 1 decembrie 1918, decreteaza unirea acelor romni si a tuturor teritoriilor locuite de dnsii cu Romnia. Adunarea Nationala proclama ndeosebi dreptul inalienabil al natiunii romne la ntreg Banatul, cuprins ntre Mures, Tisa si Dunare.
II. Adunarea nationala rezerva teritoriilor sus indicate autonomie provizorie pna la ntrunirea Constituantei, aleasa pe baza votului universal.
III. n legatura cu aceasta, ca principii fundamentale la alcatuirea noului stat romn, Adunarea Nationala proclama urmatoarele:
1. Deplina libertate nationala pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra si judeca n limba sa proprie prin indivizi din snul sau si fiecare popor va primi drept de reprezentare n Corpurile legiuitoare si la guvernarea tarii n proportie cu numarul indivizilor ce-l alcatuiesc.
2. Egala ndreptatire si deplina libertate autonoma confesionala pentru toate confesiunile de stat.
3. nfaptuirea desavrsita a unui regim curat democratic pe toate terenele vietii publice. Votul obstesc, direct, egal, secret, pe comune, n mod proportional, pentru ambele sexe, n vrsta de 21 de ani, reprezentarea n comune, judete ori parlament.
4. Desavrsita libertate de presa, asociere si ntrunire; libera propaganda a tuturor gndirilor omenesti.
5. Reforma agrara radicala. Se va face conscrierea tuturor proprietatilor, n special a proprietatilor mari. n baza acestei conscrieri desfiintnd fideicomisiile n temeiul dreptului de-a micsora dupa trebuinta latifundiile, i se face posibil taranului sa-si creeze o proprietate (arator, pasune, padure) cel putin att ct sa o poata munci el si familia lui.
Principiul conducator al acestei politici agrare este, pe de o parte, promovarea nivelarii sociale, pe de alta parte, potentarea productiunii.
6. Muncitorimei industriale i se asigura aceleasi drepturi si avantagii, care sunt legiferate n cele mai avansate state industriale din Apus.
IV. Adunarea Nationala da expresiune dorintei sale ca congresul de pace sa nfaptuiasca comuniunea natiunilor libere n asa chip ca dreptatea si libertatea sa fie asigurate pentru toate natiunile mari si mici deopotriva, iar n viitor sa se elimine razboiul ca mijloc pentru regularea raporturilor internationale.
V. Romnii adunati n aceasta Adunare Nationala saluta pe fratii lor din Bucovina, scapati din jugul Monarhiei Austro-Ungare si uniti cu tara mama, Romnia.
VI. Adunarea nationala saluta cu iubire si cu entuziasm liberarea natiunilor subjugate pna aci n Monarhia Austro-Ungara, anume natiunile: ceho-slovaca, austro-germana, iugoslava, polona si ruteana si hotaraste ca acest salut al sau sa se aduca la cunostinta tuturor acelor natiuni.
VII. Adunarea Nationala cu smerenie se nclina naintea memoriei acelor bravi romni care care n acest razboi si-au varsat sngele pentru nfaptuirea idealului nostru, murind pentru libertatea si unitatea natiunii romane.
VIII. Adunarea Nationala da expresiune multumitei si admiratiunii sale fata de Puterile Aliate, care, prin stralucitele lupte purtate cu cerbicie mpotriva unui dusman pregatit de multe decenii pentru razboi, au scapat civilizatiunea din ghearele barbariei.
IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor natiunii romne din Transilvania, Banat si Tara Ungureasca, Adunarea Nationala hotaraste instituirea unui Mare Sfat National Romn, care va avea toata ndreptatirea sa reprezinte natiunea romna, oricnd si pretutindeni fata de toate natiunile lumii si sa ia toate dispozitiunile, pe care le va afla necesare n interesul natiunii.
Tinem sa subliniem (ceea ce, n general, comentatorii se feresc, n general, sa discute) afirmatia raspicata privitoare la delimitarea Banatului, adica sa treaca la statul romn n ntregime, nu cum s-a hotart mai trziu, si este si astazi, numai o jumatate. De altfel, n tratatul de intrare n Razboi a Romniei se prevedea, la stabilirea hotarelor Romniei, Banatul ntreg, asa cum s-a hotart si la Alba Iulia. Rezolutia a fost sustinuta prin doua cuvntari. Cea dinti, a lui Iuliu Maniu, s-a axat pe ideea radacinilor profunde ale unitatii romnilor de pretutindeni si a dovedit un autentic spirit umanist, asa cum considera si Ioan Scurtu cnd a afirmat, n legatura cu drepturile minoritatilor nationale: Nu vrem sa devenim din oprimati oprimatori, din asupriti asupritori. Socialistul Iosif Jumanca, al doilea vorbitor, a declarat ca vrem unirea tuturor romnilor, aratnd, totodata, ca social-democratia nu se opune spiritului national. Pusa la vot de Gheorghe Pop de Basesti, Rezolutia a fost votata n unanimitate, sub lozinca Vrem o singura Romnie, a tuturor romnilor. Vestea a fost transmisa celor 100.000 de oameni din Cmpul lui Horea ntr-un mod original, avnd n vedere multimea participantilor: au fost amenajate mai multe tribune la care diferiti vorbitori au transmis acelasi text. Concomitent, n mai multe localitati s-au tinut adunari dupa modelul Adunarii de la Alba Iulia.
Tinndu-se cont de faptul ca urma o perioada de tranzitie, administrarea teritoriilor romnesti urma sa fie asigurata de organe locale. De aceea a fost constituit un Mare Sfat National cu rol legislativ, un Parlament local practic, din rndul caruia s-a organizat Consiliul Dirigent, cu rolul de organ executiv, structurat ca un guvern. A fost pasul decisiv pentru constituirea Statului National Unitar Romn. Pentru impunerea pe plan international vor urma alti pasi, la Saint-Germain pentru Bucovina si la Trianon pentru Transilvania.
Dan Ravaru
