ZIUA SI VEACUL EUROPEI UNITE – Declaratie politica

Recent, intr-un final insorit de aprilie, am partici – pat, la Vaslui, la solemnit�tile consacrate Zilei Nationale a veteranilor de r�zboi. De acolo, din vibrantele amintiri ale putinilor supravietuitori – veterani nonagenari si v�duve de r�zboi -, am cules si am luat cu mine un singur laitmotiv: pace si iar pace si Doamne-p�zeste s� nu mai trecem prin ce am trecut! Visul unei lumi mai bune tr�ieste in fiecare dintre noi. �n acest scop, la 9 mai 1950, s-a f�cut primul pas in directia cre�rii Uniunii Europene. Pasul era la o distant� de doar cinci ani de la incheierea celui de-al Doilea R�zboi Mondial. �n ziua de 9 mai 1950, cand Robert Schuman, ministrul de externe al Frantei, f�cea cunoscut guvernului s�u proiectul elaborat de compatriotul s�u, diplomatul si genialul economist Jean Monnet, planul de creare a Comunit�tii Europene a C�rbunelui si Otelului, omenirea se afla in fata unui teribil bilant, in fata unei noi si groaznice amenint�ri, dar si a unei previziuni geniale! Premisa trist� era bilantul celor dou� r�zboaie globale din prima jum�tate de secol XX care m�cel�riser� peste 100 de milioane de oameni, iar un alt r�zboi iminent cu mijloace apocaliptice, nucleare, ameninta s� curme definitiv firul vietii pe Terra. Iat� de ce genialitatea planului Monnet-Schuman, puterea lui de persuasiune pentru statele fondatoare si jertfe ale celor dou� mari m�celuri, a constat in ideea cre�rii unei comunit�ti supranationale care S� FAC� IMPOSIBIL R�ZBOIUL �NTRE EUROPENI. Cat� izb�vire ar fi adus Europei si lumii, inclusiv Romaniei, aceast� salvatoare idee formulat� cu dou�zeci de ani mai devreme, in anul 1930, de un alt ministru de externe francez, Aristide Briand, si promovat� temeinic de Nicolae Titulescu in calitatea-i oficial� de presedinte al Adun�rii Generale a Societ�tii Natiunilor! �ns� neintelegerile provocate de marea criz� economic� au anulat ideea. Din frustr�rile si obsesiile nationaliste l�sate de izbeliste nu au intarziat s� apar� fascismul, nazismul, xenofobia, izolarea statelor si, drept consecint�, r�zboiul de masacrare a popoarelor. �n anul Centenar al Marii Uniri nu putem s� nu amintim faptul c� f�ramitarea statului roman unificat, creat cu atata greu si suferint� in 1918, prin jertfa sutelor de mii de vieti, a survenit, in 1940, in urma destr�m�rii aliantelor, a dizolv�rii firavei unit�ti europene stabilite la inceputul anilor 1920. R�mas� singur� intre cele dou� forte agresoare, Germania nazist� si Rusia bolsevizat�, care s-au inteles s� impart� intre ele Europa, Romania a fost condamnat� la decimare. �n acest context si in aceast� Zi a Europei Unite, este momentul s� ne amintim c� Romania este unica tar� de pe continent care inc� nu si-a vindecat r�nile cauzate de intelegerile secrete dintre cei doi criminali ai omenirii: Hitler si Stalin. Pactul Ribbentrop-Molotov r�mane activ cat timp cele dou� state romanesti vor exista separat, populatia din Republica Moldova fiind supus� in continuare decim�rii prin s�r�cie, coruptiei institutionalizate si deznationaliz�rii. Este imperios necesar s� nu uit�m ideea enuntat� de Jean Monnet in principiile sale de integrare: ‘T�rile Europei sunt prea mici s� garanteze populatiei necesarul de prosperitate si dezvoltare social�. T�rile europene trebuie s� se constituie intr-o federatie.’ Ast�zi, rolul federatiei il are Comunitatea European�, o entitate suprastatal� benevol� care, in pofida noilor provoc�ri entropice, ofer�, totusi, cet�tenilor Europei un spatiu democratic de prosperitate, de dezvoltare liber� si echitabil�. Statul de drept este baza comunit�tii, iar libert�tile fundamentale garantate sunt valori care confer� societ�tilor prosperitate, iar individului – demnitate si oportunit�ti de afirmare. De mai bine de 70 de ani principiile generice ale p�rintilorfondatori ai Uniunii Europene, cele de constituire a unui spatiu unic al democratiei, p�cii si unit�tii prin diversitate, functioneaz�. Este un privilegiu c� Romania face parte din acest spatiu. �n nicio perioad� din istoria lor milenar�, exceptand interbelicul si odioasele decenii comuniste, romanii nu au avut o faz� pasnic� atat de mare si atat de propice dezvolt�rii. Suntem parte a unei mari puteri economice globale, consum�m si gener�m, la randu-ne, sigurant� si securitate, beneficiind de toate privilegiile libert�tii si afirm�rii propriei suveranit�ti. Avand in vedere amenint�rile regionale, dar si alte provoc�ri globale, este de datoria generatiei noastre de politicieni s� mentinem viabil� Uniunea European�, aceast� inedit� gr�din� istoric� a popoarelor si model de convietuire pasnic� a tuturor natiunilor, statelor si continentelor Planetei P�mant.

* Ion Had�rca, senator ALDE de Vaslui,
9 mai 2018