n evolutia milenar a poporului romn, evenimentele de la 9 mai 1877 si 9 mai 1945, precum si Ziua Europei, se nscriu ca momente glorioase ale luptei romnilor pentru libertate, unitate si independent. Srbtorirea zilei de 9 mai se desfsoar n contextul Centenarului Marii uniri, fiind pentru poporul romn un prilej de ndreptare a gndurilor pline de recunostint ctre generatiile de lupttori si eroi pentru dreptate social, libertate, unitate si independent.
Anul acesta se implinesc 141 de ani de la proclamarea independentei de stat a Romaniei. Aprarea independentei si a liberttii trii a reprezentat din totdeauna o valoare suprem pentru poporul roman. ncepand din epoca veche si continuand cu epocile medie, modern si contemporan, inaintasii nostri au purtat grele btlii impotriva nvlitorilor strini, a regatelor si imperiilor vremii. Inaugurand epoca modern, secolul revolutiilor (1784-1878) a desctusat energiile poporului roman, asigurand depsirea tuturor obstacolelor ridicate de cercurile ultraconservatoare externe. naintand pe calea deschis de rscoalele si revolutiile din anii 1784, 1821 si 1848-1849, natiunea roman a realizat, prin actul energic din ianuarie 1859, Unirea Moldovei cu Tara Romaneasc (Muntenia si Oltenia) si a pus bazele statului modern, Romania, sub domnia lui Alexandru (dup unele izvoare istorice, Alecsandru sau Alessadru) Ioan Cuza. Urmrind cu atentie ridicarea la lupt impotriva Imperiului Otoman a popoarelor balcanice (Serbia, Muntenegru, Bosnia, Hertegovina si Bulgaria), precum si dorintele revansarde ale Rusiei tariste, reprezentanti ai guvernului Romaniei au avut o intrevedere cu reprezentanti ai guvernului Rusiei tariste, la data de 29 septembrie / 11 octombrie 1876, la Livadia, in Crimeea. Partea roman a acceptat, in principiu, pe baza unei Conventii care s-a semnat la data de 4/16 aprilie 1877, trecerea armatei ruse prin teritoriul Romaniei, spre Balcani, in cazul unui rzboi ruso-otoman. Guvernul Rusiei se angaja s apere integritatea teritorial a trii noastre si s respecte drepturile si randuielile politice ale Statului Roman.
9 Mai 1877 – moment de cotitur n istoria poporului romn
Guvernul Romaniei a declarat mobilizarea general, la data de 6/18 aprilie 1877, aducand sub arme 120.000 de oameni, dintre care 58.700 fceau parte din armata de operatii. Conform intelegerii, trupele romane au ocupat pozitii de aprare pe Dunre. La data de 10/22 aprilie 1877 relatiile diplomatice dintre Romania si Imperiului Otoman s-au intrerupt. n ziua de 11/23 aprilie 1877 armata tarist a trecut frontiera Romaniei si, la data de 12/24 aprilie 1877, Rusia a declarat rzboi Imperiului Otoman. Armata turc a ripostat, la 21 aprilie / 3 mai, bombardand cu artileria orasul Brila, si apoi, la 26 aprilie / 8 mai, localittile Calafat, Bechet, Oltenita si Clrasi. Concomitent, artileria roman a rspuns agresiunii otomane, bombardand fortreata Vidin. n zilele de 28/29 aprilie / 10/11 mai, Parlamentul Romaniei a adoptat o motiune prin care s-a declarat starea de rzboi cu Imperiul Otoman. Dup numeroase initiative economice, diplomatice si de aprare, menite a consolida statul modern, Sesiunea extraordinar a Adunrii Deputatilor a proclamat, la data de 9/21 mai 1877, printr-un act legitim de voint si autodeterminare national, independenta de stat a Romaniei. Ministrul de externe, Mihail Koglniceanu, interpelat de deputatul Nicolae Merfe, a declarat in fata adunrii: ‘Suntem independenti, suntem natiune de sine stttoare, suntem o natiune liber si independent’. O interpelare asemntoare a venit si de la Senat, in ziua de 10/22 mai, din partea senatorului Alexandru Orscu, la care Mihail Koglniceanu a dat un rspuns asemntor celui de la Camera Deputatilor: ‘Declarm dar, c de aici incolo ne asteptm la o viat independent, la o viat de sine stttoare…’. Proclamarea independentei a fost salutat cu entuziasm de toti locuitorii trii, dar si de romanii din provinciile istorice aflate inc sub dominatie strin. Adeziunea larg, de mas, la actul din 9/21 mai 1877, care insemna realizarea unuia dintre idealurile urmrite prin secole de inaintasi, a stat la temelia sprijinului neprecupetit acordat de intreaga noastr natiune ostirii romane, angajate in rzboiul menit s consacre independenta deplin a trii. Din prima si pan in ultima zi a confruntrilor, populatia a contribuit masiv, cu bani, alimente, obiecte de imbrcminte, medicamente, furaje si alte bunuri, la inzestrarea, echiparea si intretinerea unittilor operative. Numerosi locuitori s-au oferit s participe, ca voluntari, la marile btlii desfsurate in sudul Dunrii. Toate aceste aspecte au conferit rzboiului din 1877-1878 un caracter popular si national, asigurand ostirii, pe lang sprijinul material, un insufletitor suport moral. Dup insuccesele armatei ruse, in cele dou btlii de la Plevna, din datele de 8/20 si 18/30 iulie 1877, Marele Duce Nicolae, comandantul suprem al armatelor rusesti, a adresat o telegram principelui Carol I, care se afla la Cartierul General al Armatei Romane, stabilit in localitatea Poiana Mare, judetul Dolj, cerandu-i cu insistent s treac armata roman peste Dunre, in Bulgaria. La data de 19/31 iulie 1877, primele unitti operative ale armatei romane au trecut Dunrea si au luat in primire podul de vase de la Zimnicea-Sistov. La data de 10/22 august 1877, unitti ale armatei romane din Divizia a 4-a roman au primit ‘botezul focului’ in fata Plevnei. La data de 27 august / 8 septembrie 1877 s-a desfsurat primul atac romanesc al Regimentului 13 Dorobanti Iasi/Vaslui, in directia redutei Grivita din sistemul de aprare al Plevnei, cucerindu-se o pozitie intrit in fata redutei. n ziua de 30 august / 11 septembrie 1877 s-a desfsurat a treia btlie de la Plevna, una dintre cele mai mari din timpul rzboiului, la care au participat si prahovenii din Regimentul 7 Dorobanti, Brigada 4 Clrasi, Regimentul 4 Clrasi si Batalionul 2 Vantori (Infanterie de elit). Dup o eroic inclestare, trupele romane au ocupat puternica redut Grivita 1. n timpul confruntrilor au pierit aproape 800 de lupttori, in frunte cu maiorul Gheorghe Sontu, din Regimentul 10 Dorobanti Putna/Vrancea, si cpitanul Valter Mrcineanu, din Bucuresti. Nereusindu-se ocuparea cettii Plevna, s-a hotrat prelungirea asediului ei. Dou detasamente din armata roman si armata rus au luptat pentru ocuparea Cettii Rahova, in zilele de 7/19-9/21 noiembrie 1877, intrerupandu-se legturile cu cettile Plevna si Vidin. Detasamentul format din ostasi rusi si romani era comandat de generalul rus Meyndorf si Detasamentul format din ostasi romani a fost comandat de colonelul Slniceanu. Dintre ofiterii czuti in lupte trebuie evidentiati maiorii Constantin Ene, din Bacu, si Dimitrie Giurscu, din Regimentul 4 Dorobanti Pitesti. La data de 28 noiembrie / 10 decembrie 1877 trupele romane au cucerit puternicele redute de la Opanez, obligandu-l pe generalul Osman-pasa s capituleze, impreun cu cei 45.000 de ostasi pe care i-a condus in luptele de la Plevna. De la data de 1/13 decembrie 1877 trupele romane s-au indreptat spre cetatea medieval Vidin, cucerind, rand pe rand, avanposturile sale Smardan, Tatargic, Inova, Novoselce, Belogradcic si, in final, Vidinul. n ziua de 23 ianuarie / 4 februarie 1878 s-a semnat armistitiul in rzboiul ruso-romano-turc. Generalul Izet-pasa s-a predat trupelor romane, impreun cu cei 10.000 de ostasi turci, care s-au aflat in cetatea Vidin. Tratatul de pace ruso-turc, din 19 februarie / 3 martie 1878, de la San Stefano, stipula recunoasterea independentei Romaniei, alturi de acelea ale Serbiei si Muntenegrului, precum si autonomia Bulgariei. Dobrogea era cedat Rusiei, care-si rezerva dreptul s-o schimbe ‘cu partea Basarabiei cedat Romaniei prin Tratatul de pace de la Paris, din 1856, dup rzboiul rus si coalitia european din anii 1853-1856’. n perioada 1/12 iunie – 1/12 iulie 1878 s-a desfsurat Congresul international de la Berlin. Aici s-a recunoscut independenta de stat a Romaniei si drepturile ei asupra Dobrogei, iar judetele Bolgrad, Cahul si Ismail, din sudul Basarabiei, retrocedate Moldovei prin Tratatul de la Paris din 1856, au fost incorporate din nou in cadrul Imperiului tarist. Armata Roman a pierdut pe teritoriul Bulgariei 10.000 de oameni, care au semnat cu viata si sangele lor actul independentei de stat a Romaniei. n ziua de 8/20 octombrie 1878, armata roman si-a fcut intrarea triumfal in Bucuresti, pe Podul Mogosoaiei, care, de la acel moment, poart numele de Calea Victoriei. Moment de cotitur in istoria poporului roman, proclamarea independentei, consacrat pe campurile de btlie si apoi recunoscut pe plan international, a deschis perspective favorabile dezvoltrii in ritm sustinut a societtii romanesti. Cucerirea independentei a pregtit conditiile pentru intregirea trii, prin actul istoric al Marii Uniri din anul 1918.
ncheierea celui de Al Doilea Razboi Mondial n Europa
Ctre sfarsitul primei decade a lunii mai 1945, sutelor de mii de combatanti din armatele participante la btlia pentru infrangerea Germaniei, aflate in primele linii in Podisul Boemiei, pe Elba, in zonele Linz sau Graz, din zonele muntoase ale Austriei, le-a fost dat, in sfarsit, s triasc momente inlttoare prin linistea brusc, iesit parc din obisnuinta omeneasc, aprut in urma incetrii luptelor. n noaptea de 8 spre 9 mai, la ora 2:00, in cartierul berlinez Karlshorst, conductorii celui de-al treilea Reich au semnat actul capitulrii neconditionate in fata reprezentantilor principalelor puteri aliate. n mod oficial, cel de Al Doilea Rzboi Mondial in Europa luase sfarsit prin strlucita victorie a Natiunilor Unite asupra Germaniei naziste. Pe cea mai mare parte a frontului au amutit tunurile si mitralierele, incetand exploziile infernale. Doar in sectoarele in care actionau trupele sovietice si romane, in Podisul Boemiei, luptele au mai durat cateva zile, pan la 12 mai, datorit refuzului gruprii germane care activa in aceast zon de a depune armele. Marea victorie asupra fascismului a gsit armata roman in prima linie, alturi de celelalte forte ale coalitiei antihitleriste. Prin mobilizarea intregului su potential material si uman, prin jertfele date pe campurile de lupt, poporul roman si-a inscris numele la loc de cinste in cronica rzboiului, el aducandu-si o contributie de pret la salvarea civilizatiei umane, grav amenintate de puterea nazist. Prin mutarea, aproape instantanee, cu cateva sute de km a frontului pan ctre granitele Bulgariei, Iugoslaviei si Ungariei, naltul Comandament al Wehrmachtului s-a vzut nevoit s abandoneze spatiul balcanic, Germania fiind amenintat direct si dinspre sud-est. Ostasii romani s-au btut apoi cu indarjire, in cooperare cu trupele sovietice din compunerea Fronturilor 2 si 3 Ucrainean, pentru desvarsirea eliberrii teritoriului national de sub ocupatia horthystohitlerist si, mai departe, pe teritoriile Ungariei, Cehoslovaciei si Austriei, pan la victoria final. Suma total a efectivelor romane participante in luptele pentru infrangerea fascismului a depsit 540.000 de oameni, iar tributul de sange pltit de cele dou armate romane, Armata 1-a si Armata 4-a, care s-au gsit aproape tot timpul in ofensiv, mrind de regul pierderile, s-a ridicat la aproape 170.000 de morti, rniti si dispruti. Ostasii romani s-au btut cu trupele hitleriste si horthyste timp de 265 de zile, din august 1944 si pan in mai 1945, au luat pieptis 20 de masive muntoase importante, au fortat 12 mari cursuri de ape, au eliberat 8717 localitti si alte zone populate din Romania, Ungaria, Cehoslovacia si Austria, dintre care 53 de orase. Trupele romane combatante au capturat aproximativ 120.000 de prizonieri si au ucis in timpul luptelor circa 20.000 de militari inmici. De asemenea, romanii au distrus sau capturat insemnate cantitti de munitii, armament si tehnic de lupt. n total, Armata roman a scos din lupt echivalentul din acea vreme a 14 divizii germane si ungare. Faptele de arme, de cutezant, eroism si pricepere ostseasc svarsite de militarii romani pe frontul antihitlerist au fost evidentiate in numeroasele ordine de zi pe care le-au dat ministrul de rzboi, precum si comandantii de armate, de corpuri de armat si de divizii in timpul acestui rzboi. Demn de subliniat este faptul c participarea Romaniei la infrangerea inamicului s-a sprijinit exclusiv pe resursele economice si financiare ale trii, fapt aproape singular in randurile statelor mijlocii si mici, componente ale coalitiei antihitleriste. ntreaga armat roman care a actionat pe frontul antifascist a fost inzestrat si aprovizionat prin eforturile poporului roman, cheltuielile economico-financiare ale statului in perioada rzboiului antihitlerist trecand cu mult peste un miliard de dolari, echivalent in valut raportat la anul 1938. Actiunea militar a Romaniei desfsurat in cadrul coalitiei antihitleriste a adus si importante beneficii strategice si operativ tactice, grbind victoria asupra armatei naziste. Comparativ cu aportul altor state membre ale Natiunilor Unite participante la rzboi, contributia Romaniei la obtinerea marii biruinte de la 9 mai 1945 se situeaz la loc de frunte, definit ca atare de unele personalitti politice si militare din trile aliate.
Cu toate acestea, statutul international al Romaniei la sfarsitul celui de-al doilea rzboi mondial a fost fixat in mod nedrept, prin Conventia de armistitiu semnat la Moscova, la 12 septembrie 1944, si prin ‘intelegerile’ convenite in capitala sovietic, in octombrie 1944, intre Stalin si Churchill, privind delimitarea sferelor de influent in Europa central, de est si de sud. La Paris, Romania a fost tratat ca stat invins, in pofida aportului ei considerabil – militar, economic si uman – la marea victorie aliat din mai 1945. Clauzele teritoriale, politice, economice si militare care iau fost stabilite, fiind oneroase. Tratatul de pace cu Romania, semnat la 10 februarie 1947, nu a recunoscut cobeligeranta trii noastre din anii 1944-1945, fapt ce a constituit o mare nedreptate svarsit fat de poporul roman si armata sa. Omagierea ostasilor care si-au dat viata pentru infrangerea fascismului trezeste cele mai alese sentimente in randurile ostirii si a populatiei civile, care iart, dar nu uit jertfele bunicilor si printilor nostri pentru aprarea pmantului strmosesc.
Ziua Europei
Dup incheierea celui de-al doilea rzboi mondial, mai multe personalitti marcante ale vietii politice europene au fost preocupate de crearea unor institutii pentru aprarea pcii si prevenirea izbucnirii unor noi conflicte armate. Data de 9 mai 1950 este considerat ziua de nastere a Uniunii Europene. Din initiativa lui Jean Monet, consilier pe probleme economice si om politic francez, si a lui Robert Schuman, eminent jurist si ministru al afacerilor externe al Frantei, in perioada 1948-1952, a fost prezentat Declaratia Schuman, planul care propunea cancelarului Germaniei din perioada 1949-1963, Konrad Adenauer, exercitarea unui control comun asupra productiei de crbune si otel, materiile prime cele mai importante pentru industria armamentului. Ideea de baz era aceea c o tar care nu detine controlul asupra productiei de crbune si otel nu va avea mijloacele necesare pentru a lupta intr-un rzboi. Konrad Adenauer si-a exprimat rapid adeziunea intrucat statul german dorea s devin un partener al Frantei in realizarea unui proiect generos, menit s inlture vechile animozitti si s deschid calea reconcilierii si a colaborrii. Robert Schuman, francez dup tat, luxemburghez dup mam si cettean german prin nastere, a devenit cettean al Frantei in anul 1919, o dat cu revenirea Alsaciei si Lorenei la statul francez. n dup amiaza zilei de 9 mai, la ora 16:00, in Salonul Orologiului din Quai dOrsay, Robert Schuman a prezentat indrzneata declaratie care-si propunea s modifice soarta Europei, prin reintegrarea Germaniei in marea familie european. El pornea de la constatarea c ‘pacea mondial nu poate fi asigurat fr a face eforturi creatoare proportionale cu pericolele care o amenint’. Ministrul de externe francez sublinia c ‘Europa nu va fi construit dintro dat sau ca urmare a unui plan unic, ci prin realizri concrete, care s creeze, in primul rand, o solidaritate de facto’. n urma unor intense contacte diplomatice, la data de 18 aprilie 1951, in conformitate cu prevederile Tratatului de la Paris, a luat fiint Comunitatea European a Crbu – nelui si Otelului (CECO), format din: Franta, Germania de Vest, Italia, Belgia, Luxemburg si Olanda. Comunitatea Economic a Crbunelui si Otelului, creat ca organizatie supranational, a devenit fundatia pentru infiintarea Comunittii Economice Europene (CEE), in urma semnrii Tratatului de la Roma, la data de 25 martie 1957. n anul 1985, reprezentantii celor 10 state membre, intruniti in Consiliul European de la Milano, au hotrat ca ziua de 9 mai s devin Ziua Europei, ca semn de pretuire a rolului Declaratiei Schuman in realizarea constructiei europene. Comunitatea Economic European a fost redenumit ulterior Comunitatea European (CE), prin incheierea Tratatului de la Mastricht (Olanda), semnat la data de 7 februarie 1992, care a pus bazele formale ale Uniunii Europene (UE). Ultima amendare a bazelor constitutionale ale Uniunii Europene a fost fcut prin Tratatul de la Lisabona, care a intrat in vigoare la data de 1 decembrie 2009. Uniunea European functio – neaz printr-un sistem de institutii supranationale, indepen dente si interguvernamentale, care iau decizii prin negociere intre cele 28 de state membre: Franta, Germania, Italia, Olanda, Belgia, Luxemburg (1952), Irlanda, Marea Britanie, Danemarca (1973), Grecia (1981), Spania, Portugalia (1986), Finlanda, Suedia, Austria (1995), Polonia, Slovenia, Ungaria, Cipru, Malta, Cehia, Slovacia, Estonia, Letonia, Lituania (2004), Romania, Bulgaria (2007) si Croatia (2013). n prezent se desfsoar negocieri cu Muntenegru, Serbia si Turcia (desi, avand in vedere deteriorarea dramatic a statului de drept in urma tentativei de lovitur de stat din iulie 2016, la 24 noiembrie Parlamentul a adoptat o rezolutie in care solicita intreruperea temporar a negocierilor de aderare cu acest stat). Albania si fosta Republic iugoslav a Macedoniei sunt, de asemenea, tri candidate, in timp ce Bosnia si Hertegovina, dar si Kosovo sunt tri potential candidate. Exist ins regretul c Marea Britanie a hotrat, in urma unui referendum, s se retrag din Uniunea European. Romania a aderat la principiile Uniunii Europene in anul 1995, iar la data de 25 aprilie 2005 statele membre i-au confirmat adeziunea, fiind primit, impreun cu Bulgaria, la data de 1 ianuarie 2007, in Uniunea European. Ziua de 9 mai reprezint un simbol al Uniunii Europene (aleas ca Zi a Europei de Consiliul European de la Milano, in anul 1985), alturi de moneda unic european (euro), drapelul albastru cu 12 stelute aurii (emblem adoptat in anul 1955 de ctre Comitetul Ministrilor, in urma propunerii Adunrii Parlamentare), deviza ‘unitate in diversitate’ si Imnul european (aranjament muzical fr text al preludiului la ‘Oda bucuriei’ din Simfonia a 9-a de Beethoven, realizat de Herbert von Karajan, adoptat ca imn european, in ianuarie 1972, de Comitetul Ministrilor Consiliului Europei).
* Col. (rtr.) Constantin Chiper
