Partidul National Liberal, partidul Unirii care a f�cut Rom�nia Mare si modern�

Constituirea statului romanesc a fost prima b�t�lie politic� si diplomatic� pe care prima generatie de liberali a castigat-o dup� revolutia de la 1848. Secolulul al XIX-lea a fost secolul liberalismului care a reprezentat pentru societatea romaneasc� momentul cupl�rii la spatiul cultural si politic al Europei Occidentale. Pentru tineri precum I. C. Br�tianu, Dimitrie Br�tianu, Mihail Kog�lniceanu, C. A. Rosetti etc., declansarea revolutiei de la 1848 reprezenta ocazia mult asteptat� pentru afirmarea in spatiul romanesc a unor valori precum libertate individual�, egalitatea in fata legii, garantarea propriet�tii etc, principii si idei care f�ceau parte deja din vocabularul lor politic. Experienta acumulat� dup� infrangerea revolutiei avea s�-i determine pe cei mai multi dintre ei s� se angajeze intr-o ampl� actiune de convingere a opiniei publice europene si a liderilor politici importanti cu privire la necesitatea si utilitatea, chiar si pentru interesele lor, a constituirii unui stat romanesc unitar la nordul Dun�rii. Reusind s� cointereseze in acest proiect national marile puteri, mai intai in acceptarea lui Alexandru Ioan Cuza in fruntea Principatelor Romane si apoi in recunoasterea lui Carol de Honezollern ca monarh constitutional, liberalii si-au adjudecat statutul de intemeietori ai statului romanesc modern unitar. Pentru liberali, reforma electoral�, scolar� si cea agrar� reprezentau piese importante din angrenajul statului roman modern pe care se angajau, incepand chiar din 1859, s�-l construiasc� impreun� cu Al. I. Cuza, el insusi membru al familiei liberale. Evolutia ulterioar� a statului roman a fost expresia viziunii pe care liberalii o aveau asupra directiei ce trebuia urmat� dup� 24 ianuarie 1859. Constitutia de la 1866, recunoscut� chiar si de c�tre adversari ca fiind un act politic de esent� liberal�, consfintea in mod categoric principii ale unui stat modern pentru care Partidul National Liberal lupt� si in prezent: separarea puterilor, libertatea presei, garantarea propriet�tii etc. �nv�tind din lectia anilor petrecuti in opozitie (1868-1875), liberali apartinand mai multor curente de gandire si actiune politic� de nuant� liberal� decideau la 24 mai 1875 formarea unei mari aliante politice numit� ‘Coalitia de la Mazar Pasa’, devenit� nucleul viitorului Partid National Liberal si creuzetul elabor�rii unei legislatii modernizatoare nu doar a industriei romanesti, ci si a educatiei, agriculturii, transporturilor etc. �Parteneriatul’ instituit in timp intre I. C. Br�tianu si Carol I asigura Romaniei o lung� guvernare liberal� (1876-1888) sub auspiciile c�reia societatea romaneasc� dobandea tot mai mult profilul unei societ�ti moderne, pe numeroase paliere. Independenta, proclamarea regatului si aderarea Romaniei la Tripla Aliant� deveneau alte succese ale unui guvern care, sub bagheta lui I.C. Br�tianu, punea c�r�mid� peste c�r�mid� in consolidarea unei Romanii preocupat� nu doar de modernizarea intern�, dar si de pozitia pe care o ocupa in planul relatiilor internationale �nceputul secolului XX aducea pentru Partidul National Liberal, dar si pentru societatea romaneasc� in ansamblul ei, noi provoc�ri. �n timp ce marile puteri d�deau semne c� sunt tot mai ner�bd�toare, privind o nou� redesenare a h�rtii geopolitice a Europei, pentru romani problema agrar�, dar si cea a particip�rii la viata politic� a unui num�r mai mare de cet�teni devin tot mai presante. Pentru gestionarea ambelor probleme, dar si o abordare pragmatic� in politica extern� era nevoie de curaj si determinare. Era de aceast� dat� randul unei noi generatii de liberali, grupat� in jurul lui Ionel Br�tianu, s�-si asume iesirea dup� doi ani de neutralitate dintr-o aliant� care nu putea oferi garantii cu privire la indeplinirea unui proiect precum era cel al unirii tuturor romanilor intr-un singur stat. Ionel Br�tianu impreun� cu regele Ferdinand de aceast� dat�, au inteles rapid c� eroismul soldatilor de la M�r�sesti, M�r�sti si Oituz putea fi r�spl�tit doar cu impropriet�rirea pe noi terenuri agricole si obtinerea dreptului de vot. Era vremea deciziilor cu gandul la viitorul t�rii, si nu la interesul politic personal. Lectiile oferite de luptele politice anterioare aveau s�-l ajute pe Ionel Br�tianu ca prin negocierile purtate inainte de intrarea Romaniei in r�zboiul din 1916 s� genereze conditiile esentiale pentru realizarea Marii Uniri, prin recunoasterea de c�tre Marile Puteri a dreptului istoric al romanilor asupra unor teritorii precum Transilvania, Banatul si Bucovina. Marea Unire de la 1918 nu a fost jocul unui hazard. Dimpotriv� a fost expresia concret� a viziunii si tenacit�tii unor lideri politici dedicati, care au inteles foarte clar misiunea ce trebuiau s� o duc� la indeplinire. Romania anului 1918 devenise din proiect realitate, dintr-un deziderat un vis implinit datorit� loialit�tii, curajului si iscusintei liberalilor romani. Reluarea activit�tii politice dup� 1990 a fost c�l�uzit� de aceleasi valori si principii reformatoare si modernizatoare pentru societatea romanesc�, ap�rand in tumultoasa perioad� de tranzitie valorile fundamentale ale natiunii romane: libertatea individual�, dreptul la proprietate, libertatea economic�, egalitatea in drepturi, separatia puterilor in stat, economia de piat�, etc. Este datoria actualei generatii s� p�streze idealurile fondatorilor Partidului National Liberal, s� le imbog�teasc� aducandu-le in actualitate si s� le transmit� mai departe noilor generatii, reafirmand atasamentul fat� de valorile patriotismului si fat� de o Romanie care isi respect� patrimoniul istoric si valorile traditionale. Tinta liberalilor de ast�zi este transformarea Partidul National Liberal in cea mai puternic� fort� politic� din Romania, motorul dezvolt�rii, progresului, moderniz�rii si afirm�rii natiunii romane in lume.

La multi ani, liberali! La multi ani Partidului National Liberal!