Ideea identittii unui simbol al eroismului national a izvorat din dorinta de a imortaliza pe cei care sau jertfit in Primul Rzboi Mondial si isi are punctul de plecare, se pare, in Belgia. Prin hotrarea Parlamentului francez din 1920, soldatul necunoscut francez din primul rzboi mondial a fost inmormantat la 28 ianuarie 1921, sub Arcul de Triumf. La data de 22 octombrie 1922, Parlamentul francez declara ziua desemnrii Soldatului Necunoscut francez ca srbtoare national. Ca o coincident, fr nici o legtur cu cele ce se petreceau in Franta, in Anglia avea loc o ceremonie identic, de inhumare a simbolului eroismului englez, adus de pe fostul front franco-belgian si inmormantat in Catedrala Westminster. Exemplul acestor tri a fost urmat de Portugalia, Italia si Statele Unite ale Americii. n anul 1921, sub impulsul consacratei traditii occidentale, si in Romania s-a adoptat ideea alegerii unui erou necunoscut, ca simbol unic de omagiere a jertfei si eroismului national. Pentru aceasta a fost constituit, sub presedintia generalului Gorski, Sub-Sef al Marelui Stat Major si Secretar General al Ministerului Aprrii Nationale, un comitet care avea drept sarcin studierea chestiunii aducerii Eroului Necunoscut, prevzandu-se inc de atunci ca Mrsestii, locul grelelor lupte din vara anului 1917, s fie localitatea de desemnare a eroului (ostasului) necunoscut. Ministerul Aprrii Nationale a cerut Societtii ‘Mormintele Eroilor Czuti in Rzboi’, organizatie infiintat din initiativa sa si a Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Romane, in baza Decretului-Lege nr. 502, din 27 februarie 1919, si a Ordinelor Ministerului de Rzboi nr. 3790 si 4256 din anul 1919, s studieze urgent alegerea Eroului Necunoscut si s se fac propuneri in aceast privint. Este de retinut c in baza Decretului-Lege din 22 aprilie 1920, sa hotrat ca serbarea anual pentru comemorarea eroilor czuti in rzboi s se fac in ziua nltrii Domnului Iisus Hristos, care a fost decretat ca Srbtoare National. Ministerul Aprrii Nationale, impreun cu ceilalti factori responsabili ai trii, prin Programul dat publicittii la 11 mai 1923, hotrau ca data desfsurrii funeraliilor nationale s fie 14-17 mai, iar in privinta locului inhumrii Eroului Necunoscut, se opta pentru terasa ‘Cuza Vod’ din fata Muzeului Militar National amplasat in Parcul Carol I. Pentru stabilirea Eroului (Ostasului) Necunoscut se preciza alegerea acestuia dintre cele zece sicrie aduse la Mrsesti, din locurile in care luptele au fost mai crancene: Rasovita (jud. Gorj) de pe frontul de la Jiu, Blria (jud. Vlasca) pentru luptele date in aprarea Bucurestiului, Azuga (jud. Prahova) pentru luptele duse in vederea aprrii Vii Prahovei, Topraisar (jud. Constanta) de pe frontul Dobrogei, Mrsti, Mrsesti (jud. Putna), Oituz si Targu Ocna (jud. Bacu) de pe frontul Moldovei, Chisinu (Basarabia), Ciucea (jud. Cojocna) de pe frontul transilvnean. n scopul desemnrii Eroului (Ostasului) Necunoscut au fost fcute sondaje in liceele militare din Iasi, Craiova, Chisinu si Mnstirea Dealu, fiind ales cel mai bun elev (orfan de rzboi), in persoana elevului Amilcar Sndulescu, din clasa 1-a a Liceului Militar ‘D. A. Sturdza’ din Craiova. Acesta era nscut in localitatea Mdulari, comuna Beica, jud. Valcea, la 20 februarie 1911, fiind al treilea copil al familiei invttorului Constantin Sndulescu si al Mariei Sndulescu. La data de 14 mai 1923, dup incheierea Te Deum-ului religios in Biserica ‘Buna Vestire’ din Mrsesti, elevul Amilcar Sndulescu a ales Eroul (Ostasul) Necunoscut, oprindu-se in dreptul sicriului nr. 4, pe care a pus mana, exprimandu-se cu cuvintele: ‘Acesta este tatl meu’. ngenunchind, s-a rugat: ‘Doamne, Dumnezeul meu, ai in paz pe toti eroii neamului, si pe tatl meu (…)’. La solemnitate au participat ministrul de rzboi, generalul de divizie Gheorghe Mrdrescu, PSS Mitropolitul Moldovei, Pimen, Episcopul de Roman, Niculescu, Episcopul Militar de Alba Iulia, Iustin Teculescu. Lor li s-au mai adugat generali, ofiteri si militari in termen, prefectii de Putna, Tecuci si Bacu, deputatul Florea Eftimescu s.a. Osemintele ostasilor necunoscuti depuse in cele nou sicrie au fost inhumate in Cimitirul din Mrsesti. Spre sear, cortegiul, alctuit din intreaga asistent, a condus sicriul Eroului Necunoscut la gara Mrsesti, intr-o trsur tras de sase cai. n dimineata zilei de 15 mai 1923, ora 7:00, trenul-cortegiu purtand vagonul-platform cu sicriul Eroului Necunoscut, acoperit cu tricolorul trii, incadrat de dou platforme pline cu coroane de flori, a fost tras in fata peronului grii Mrsesti. Cettenii si scolarii din localitate au depus flori proaspete. Episcopul militar Iustin Teculescu, impreun cu prefectul de Putna – Georgescu si cu diaconul Zamfirescu au oficiat slujba religioas. Fanfara Regimentului 50/64 Infanterie Focsani/Tecuci a intonat marsul ‘Pentru General’ si trenul a pornit spre Bucuresti. n garnitura trenului au fost incluse si vagoanele necesare grzilor de onoare ale drapelelor, clerului, ofiterilor si militarilor in termen care insoteau Eroul Necunoscut. Trenul mortuar a oprit in fiecare statie de pe traseu, poposind mai mult in grile principale, unde s-au oficiat slujbe religioase si s-au depus coroane de flori, fr a se tine cuvantri: Focsani (25 minute), Ramnicu Srat (25 minute), Buzu (25 minute), Ploiesti (55 minute). Garnitura a ajuns la Bucuresti la ora 16:00, fiind intampinat, intr-o atmosfer de mare srbtoare, de ctre autoritti, cler, elevi, invalizi, orfani, vduve de rzboi, grzi de onoare. Sicriul a fost depus la Biserica ‘Mihai Vod’ (situat pe dealul cu acelasi nume), pentru pelerinajul publicului, pe intreaga durat a zilei de 16 mai. n ziua de 17 mai, fiind ziua nltrii Domnului Iisus Hristos, inscris in calendarul Crestin Ortodox, pe intreg teritoriul trii se serba Ziua Eroilor. Dis-de-dimineat, un public numeros a umplut strzile capitalei, indreptandu-se spre Biserica ‘Mihai Vod’, pentru a insoti cortegiul cu Eroul Necunoscut spre locul de veci din Parcul Carol I. Dup slujba religioas, oficiat de Episcopul Militar Iustin Teculescu impreun cu alti preoti si finalizat cu ‘Vesnica Pomenire’, sicriul cu osemintele Eroului Necunoscut, purtat de aceiasi cavaleri ai Ordinului ‘Mihai Viteazul’ care il coboraser din tren in Gara de Nord (locotenentul-colonel infanterist Marinescu, locotenentul-colonel artilerist Ionel Dragalina (fiul generalui erou Ion Dragalina), maiorul de cavalerie Niculescu si cpitanul de vantori de munte Anton Teodorescu, avand in spate patru plutonieri decorati cu Medalia ‘Virtutea Militar’, clasa I-a) a fost asezat pe afetul de tun ce astepta in fata bisericii, impodobit si invluit in tricolor. Concomitent, trupele din gard au dat onorul, iar muzica a intonat ‘Imnul Sacru’. Cortegiul funerar s-a deplasat spre Parcul Carol I pe strzile: Mihai Vod, Calea Victoriei, Bulevardul Carol I, Splaiul Domnita Blasa, Bulevardul Regina Maria, Strada 11 Iunie 1848. n intampinarea Eroului (Soldatului) Necunoscut au sosit Regele Ferdinand I insotit de intreaga familie regal. Regele l-a salutat cu buzduganul druit de locuitorii capitalei, timp in care Regina Maria s-a inchinat, privind cosciugul cu ochii inlcrimati. n acordurile corului de elevi de la Seminarul ‘Nifon’, ceremonia religioas din parc a fost sustinut de Mitropolitul Primat, Miron Cristea (patriarh dup 1926) si de Mitropolitul Moldovei, Pimen, inconjurati de Episcopul Triteanu de Roman, Episcopul Ilarie Teodorescu al Constantei, Episcopul Militar Justin Teculescu si de un numeros cler. La sfarsitul slujbei, Regele Ferdinand a rostit un memorabil discurs, impresionand profund asistenta participant la ceremonialul militar si religios: ‘Cu cununi de laur erau intampinati in vechime biruitorii sub arcuri de triumf si tot cu cununi de laur se cinsteau mucenicii credintei mantuitoare. Cununa de laur ce-ti aduce intaiul Rege al Romaniei Mari, tie ostasului fr nume, care intrupezi, de acum si pan in veac, jertfa sutelor de mii de vieti inchinate pe altarul patriei pentru mrirea si unitatea national, este si cununa muceniciei si cununa biruitorului. Toat suflarea romaneasc, in clipa aceasta, isi indreapt gandurile patriotice spre tine, simbolul jertfei si al vitejiei; toti ochii lcrmeaz, toate inimile bat, acum, pentru cei iubiti ai lor, cari, singuri sub cerul lui Dumnezeu, sau in vitejia luptelor au inchis ochii departe de orice mangaiere. Iar inaintea locasului tu de veci se inchin azi, cu adanc recunostint, Tara intreag, cci fr nume fiind esti al neamului intreg.’ Regele Ferdinand I a decorat apoi Eroul Necunoscut cu Medalia de aur ‘Virtutea Militar’, clasa 1-a, asezand-o la mijlocul sicriului, intre casc si lauri. Ion Brtianu, presedintele Consiliului de Ministri, ia adus omagiul guvernului. n cadrul aceleiasi ceremonii, Eroului Necunoscut Roman i-au fost conferite distinctii de onoare ale S.U.A., Frantei, Angliei, Italiei si Belgiei. Clerul bisericesc a oficiat ‘Vesnica Pomenire’. Au urmat dou minute de reculegere (asa s-a procedat pe tot cuprinsul trii, ca un suprem omagiu si adanc respect inchinat maselor de ostasi si civili anonimi romani care, s-au jertfit pentru o cauz sfant). Eroul Necunoscut a fost coborat in mormant cu ajutoul unor franghiii rosii din mtase de ctre cei patru cavaleri ai Ordinului ‘Mihai Viteazul’, timp in care muzica intona ‘Imnul Sacru’, iar tunurile din turnul lui Vlad Tepes au tras 101 salve, onorand jertfa suprem a celui ce avea s simbolizeze de acum inainte eroii patriei. S-au depus coroane de flori din partea romanilor si ambasadelor statelor aliate. Ceremonia inhumrii Eroului (Ostasului) Necunoscut s-a finalizat cu defilarea prin fata mormantului a trupelor, a regelui si a tuturor oficialittilor. Finalul ceremoniei (ora 13:30) a oferit asistentei la ceremonialul militar si religios un tablou zguduitor, prin a sa induiosare: o vduv insotit de cele trei fiice orfane de rzboi s-au apropiat de groap si au depus flori pe mormantul Eroului Necunoscut, ingenunchind, plangandu-si sotul si tatl, inmuind ochii asistentei cu lacrimi. La sfarsitul solemnittii, rmanea in Parcul Carol I (denumit Parcul Liberttii in perioada anilor 1950- 1990) Mormantul Eroului Necunoscut National, la inceput un mormant simplu, acoperit cu o plac din beton, deasupra creia i-a fost asezat provizoriu o plac din ipsos cu epitaful:
AICI DOARME
FERICIT NTRU DOMNUL
OSTASUL NECUNOSCUT
SVARSIT DIN VIAT
N JERTFA PENTRU UNITATEA
NEAMULUI ROMANESC.
PE OASELE LUI
ODIHNESTE PMANTUL ROMANIEI NTREGITE.
= 1916 – 1919 =
Elevul Amilcar Sndulescu, ‘fiul’ Eroului (Ostasului) Necunoscut, a terminat anul scolar ca elev fruntas si sef al clasei a 2-a. Conducerea Liceului Militar ‘D. A. Sturdza’ l-a recompensat cu un sejur la Marea Neagr, trimitindu-l in Statiunea Techirghiol. Spre profundul regret al celor care l-au cunoscut, elevul Amilcar Sndulescu s-a inecat in Lacul Techighiol, in dup-amiaza zilei de 28 iulie 1923. La miezul noptii,valurile l-au aruncat pe mal. A fost inmormantat, cu mare durere, in Cimitirul Sinesti din Craiova. Compozitorul I. Vldut, inspector general al Muzicilor Militare, a creat Imnul Eroului Necunoscut, pe versurile Zoiei Angelescu din Iasi. Simbolul eroismului national, Eroul Necunoscut a fost strmutat la Mrsesti, la data de 22 decembrie 1958, si apoi a fost readus in Bucuresti, in Parcul Carol I, in ziua de 25 octombrie 1992. n drum spre Bucuresti Eroul Necunoscut a poposit o noapte in Catedrala Eroilor ‘Sf. Ioan’ din Ploiesti. Cu prilejul Zilei Eroilor si al altor srbtori nationale si religioase avem obligatia moral s-i pomenim pe strbunicii, bunicii si printii nostri, participanti la luptele de aprare a gliei strmosesti. De mare ajutor ne sunt versurile poetului Nichita Stnescu, din poezia ‘Nu-l uitati’: Nu-l uitati pe cel czut in rzboi, Lsati-i din cand in cand un loc liber la mas, Ca si cum ar fi viu intre noi, Ca si cum s-ar fi intors acas. De fapt el s-a intors intre noi intaiul, Numai c s-a intors putin mai ostenit Si pe un pat nevzut si-a asezat cptaiul Lang venitii acas din mit. El si-a fcut lucrul lui si acum Poate c-i este sete arzand Venind pan la noi ca un fum, Deci lsati pentru el s cad vin pe pmant. Nu-l uitati pe cel czut in rzboi, Strigati-l din cand in cand pe nume, Ca si cum ar fi viu printre noi Si atunci el va surade in lume.
* Col. (rtr.) Constantin
