Ca s-ti rspund la ntrebarea: Care-i diferenta ntre acum si aPe vremea cnd umblam pe jos… din poemul unui autor necunoscut, as putea spune c e mult de-atunci, si totusi tema e att de actual! n 1979, dup sase luni de stat n lagr n Italia, la Trieste si Latina (orasul lui Mussolini), lng Roma, m-as fi ntors acas si erau multi ca mine care am descoperit c occidentul nu este cu adevrat libertate. Doresc s v spun c, din 2.000 de refugiati, cel putin jumtate sunt niste fiinte extraordinare, pentru c au reusit s treac prin filiera filtrelor comuniste de frontier. Nu este usor s decizi ntre viat si moarte sau distrugerea fizic pe viat dac esti prins, c din punct de vedere social esti pe viat ptat, proscris. Iar cealalt jumtate au ajuns acolo crati de altii, unii criminali, altii agenti infiltrati si multi tolomaci care nici nu stiu de ce si cum au ajuns acolo. Vestul este o masin extraordinar de bine organizat care controleaz si exploateaz omul la maximum, transformndu-l n vierme sau, mai nou, compar toate orasele mari cu Ginrii, ferme de gini care nghesuite nu fac altceva dect s produc si s consume 24 de ore. Zic 24, pentru c oamenii dorm cte 4-5 ore pe noapte si chiar atunci cnd dorm lucreaz si n vis la band rulant. Consoarta mea punea capace la cutii pe linia de asamblare, iar noaptea, n pat, prin somn si misca minile, sraca lucra continuu. n fabric, n Romnia se transpira cu ap, n Vest, cu snge; capitalistul stie s scoat tot din tine si te plteste dup lege. Astzi, pot spune si demonstra c n comunismul copilriei si tineretilor mele de pn la 26 de ani cnd am trecut fraudulos granita din curiozitate si pentru aventur n vest, am fost mult mai liber si am putut s am experienta creatiei divine. De fapt, pentru asta suntem aici, pe pmnt. Dup ce mi plteam tributul de sase ore, c att se lucra la exploatarea uraniului si tot att la scoal ca elev eram apoi liber s fiu EU, s-mi creez lumea si universul meu. S cutreier toate vile si muntii Banatului, s m joc n natur cu jucrii fcute din natur, pentru c eram srac si nu aveam bani pentru jucrii, pe care le priveam doar prin fereastra librriei. Faptul de a nu avea poate fi criticat si folosit ca justificare s nu-ti plac perioada comunismul, ns poate s fie un beneficiu mult mai mare n construirea caracterului si descoperirea strii tale creative. Or fi fost crime si violente la intrarea comunismului n tar, pentru c asa se ntmpl la orice schimbare de regim, ns ele se epuizaser n 20 de ani, deci eu nu le-am prins. La cderea comunismului, n 89, s-au produs tot attea crime si chiar mai multe. Eu consider plecarea a 5 milioane de romni s triasc n diaspora tot crim se numeste. Stiu c 1% din ei rmn, ca si mine, conectati la tar si particip la evolutia ei, ns 99% o ignora si, ncet-ncet, se integreaz n locul unde s-au asezat, rmnnd doar cu umbra dorului, ei si urmasii vor fi asimilati. Am vizitat 18 tri si nu am vzut libertate asa cum a existat si exist n trile comuniste, n trile srace, unde din cauz c nu exist forma modern de exploatare si deci nu esti preocupat de existent asa cum esti fortat n sistemul materialistic si de consum, ai timp s te descoperi pe tine si pe cel de lng tine. Dovada e c n India, unde sunt cei mai multi sraci din lume, sunt dezvoltate cele mai multe filozfii de viat. La fel si n sraca Chin. n America si n tot vestul se creaz un univers al ciripitului si ltratului continuu n interiorul acestor cetti de beton si sticl si, mai nou, se retrag n lumea virtual a internetului. Omul iubeste mai mult si devine un adict al lumii artificiale. Nu mai vorbesc c aceast nou filozofie a Just on time, de a tri doar azi, si n prezent l face s distrug totul n jur fr ai mai psa de lumea de mine, plus distrugerea sistemului de educatie fcut intentionat de cei de la putere ca s controleze mai usor masele, de ai tine pe loc din drumul trezirii si cresterii lor spirituale, ajut la iresposabilizarea global si distrugerea mediului. Dac nu ncepe rzboiul, suntem oricum directionati spre disparitie, din neglijent si nepsare. Mncm tot felul de tmpenii, devenim egoisti si sterili si iat-ne fr urmasi. Sub deviza esti liber si faci ce vrei se ascunde lantul robiei pus n gtul individului; dac ai bani cumperi ce vrei si pltesti toat viata. Casa, masina si alte obiecte necesare functionrii n sistemul consumerist care l orbeste pe om si nu mai are timp s realizeze cine e. Totul e att de bine organizat nct atunci cnd sistemul descoper un surplus de bani la tine are scule n tolb s ti-l ia printr-o amend, s zicem, sau mrirea taxelor. Omul se trezeste si ncepe s nvete s fure prin calculator si ncepe s aib tot asa cum aveau cei care furau n comunism. Si-asa esti toat ziua si noaptea preocupat s faci bani nct nu ti cunosti nici mcar vecinii! Eu, n Romnia cunosteam toat localitatea plus satele din mprejurimi. n cazul n care m apuca noaptea, puteam s dorm la oricare dintre ei. Nu si n occident!!! Aici si copiii sau printii se pltesc unii pe altii pentru servicii ca s nvete s consume, cumpere si vinde de mici, cam asa cum i nvtm noi pe copiii nostri s bea plinca de mici cu cana. Toat lumea n vest mnnc si se mbrac de la televizor. Dac se ntrerupe curentul, jumate din ei mor c nu stiu ce s mnnce. Sistemul stie asta si i tine mereu terorizati prin doze zilnice de fric. n Romnia, dup sase ore de scoal, n loc s- mi fac temele date de profesor, umblam pe dealuri pn n noapte si m jucam cu alti copii. Despre noi, copiii, nu zic c ne jucam, pentru c n realitate, noi ne lumeam, noi cunosteam mediul si el pe noi. Eram n clas cte 25 de elevi. Cinci nvtau bine, erau tocilari si premiantii clasei, zece alternau ntre note de 6 si 10, cinci doar note de trecere, iar restul mergeau la director s-o ia la palm cu snurul de la resou ca s promoveze clasa si, uite-asa umblam cu minile pe pereti toat ziua ca s se dezumfle. Si n ziua de azi l iubesc pe domnul director pentru c ne-a deschis ochii, ne-a trezit. Toti ne-am realizat si avem pozitii bune pe cnd premiantii au ajuns niste ratati. Ratati prin faptul c nu stiu s noate si au renuntat s noate prin viata asta nou si mizerabil, pentru care ei nu sunt pregtiti s functioneze. Eu vorbesc doar de clasa mea din Ciudanovita, altii poate au avut altfel de noroc. Si pentru c ajunsei la noroc. O doamn redactor din Romnia mi s-a plns c pleac romnii din tar cu sutele, adic tineretul educat, si n felul sta tara se destram. Las-i s plece, i-am rspuns pentru c ei sunt pregtiti pentru acea lume. Un sahist se duce s joace cu un alt sahist; el nu poate rmne acas s se sinucid, iar n felul sta poate aduce bani acas sau ne face un bun sau un ru nume, acolo le este locul. ns cine rmne acas? Omul simplu, bun si curat care lucreaz pmntul pe vi si prin munti, de care nu e interesat lumea din fermele de gini care se freac unii de altii si de gratii pn le cad penele si doar mnnc si se ou pn cad lesinate, n timp ce, acela din deal trieste n eternitate cu cei nou-nscuti ai si doinind la fluier cntecul domnului inspirit de natur si atunci te ntrebi: pi nu era mai bine acas? Prost s fii, noroc s ai!!! De unde vine proverbul sta care ne-a trecut nspre nemurire de mii sau zeci de mii de ani dac e s credem c pe Zamolxe l-am adus din Egiptul mprtesei Nefertiti?! Poporul romn are un AND special si o inteligent n subconstient rar. De asta nu ne batem cu nimeni, nu facem rzboaie, pentru c rzboaiele sunt organizate si performate de lasi, banditi, trdtori, nerbdtori, imaturi, minte scurt, de oameni de nimic. Romnii nu vor disprea niciodat; poate numele locului va fi schimbat, ns ei tot aici vor fi. S nu uitm c noi am trit si sub pmnt cteva sute de ani, poate mii pn a trecut nghetul si s-a dezbrcat Europa si Asia de zpad. Sub pmnt am avut timp s ne albim la fat. Am iesit la lumin si am dezvoltat cel mai mare tinut al Europei, plin de buntate si ntelepciune. Avem tendinte de unire, ntregire. Nu simtiti asta n voi, romnilor?
Ben Todica
