– continuare din numrul trecut –
In privinta lui Lascarache Mihalache, ispravnic al tinutului Tutova in timpul rzboiului Crimeii, remarcm activitatea sa ca presedinte al tribunalului tinutal din Husi intre 16 aprilie 1837 si 30 noiembrie 1839, precum si numirea ca ispravnic al tinutului Flciu la 1 noiembrie 1847, cand era sptar. Informatiile despre privighetorii de ocoale sunt umbrite de asezarea satului Carligati in tinutul Tutova (sNumeroase plangeri ale locuitorilor din satele Brdesti, Ciortolom, Carligati si Pogonesti, din ocoalele Targului si Coroduluio, p. 395-396). Tn monumentala lucrare Tezaurul toponimic al Romaniei. Moldova, vol. I, p. 252, sunt mentionate si prezentate satele Carligatii (jud. Bacu) si Carligati (actualul Pdureni, situat la sud de orasul Husi, jud. Vaslui, fostul Flciu). Poate este vorba despre mosia Carligata, de lang Perieni? Sunt cercetare in continuare institutii si structuri administrativ-teritoriale, precum jandarmeria, vornicii si spasniciio (corect, pasnicii), judetul (spersoan moral sau juridico, p. 400), plasa, comuna, primarul, modificrile administrative, rezultatele alegerilor, reprezentantii barldenilor in cele dou camere al Parlamentului, elemente de administratie local, lista primarilor si realizrile lor in unele cazuri, lipsit de reperele cronologice obligatorii, publicatiile comunale si altele. Tn spatiul acordat justitiei sunt schitate evolutii ale institutiilor, precum tribunalul judetean, cu exemple de judecat preluate din Documentele barldeane ale crturarului Iacov Antonovici, si o list a celor care s-au afirmat dup 1832 (p. 432-433) – cam subtiric -, iar dup reorganizarea infptuit de domnitorul Alexandru Ioan Cuza sunt prezentate judectoria, tribunalul (cu o list incomplet a personalului la p. 441), curtea cu jurati, parchetul, judectoriile comunale si cele de ocoale, baroul de avocati, urmrind si sistemul penitenciar si pedepsele aplicate. Un spatiu remarcabil este acordat legturilor domnitorului Alexandru Ioan Cuza cu orasul Barlad (p. 448-499), folosindu-se de o vast bibliografie, dar si de citarea documentelor din Biblioteca Academiei Romane pe care cu sigurant autoarea nu le-a vzut (vezi notele 684, p. 456; 685, p. 459; 688, p. 460; 697, p. 462; 799, p. 493) sau de la Arhivele Nationale din Iasi (nota 693, p. 461, fond Secretariatul de Stat al Moldovei, dosar 1795, f. 1310-1311, preluat din D. Ivnescu, Virginia Isac, Alexandru Ioan Cuza. Acte si scrisori; nota 702, p. 462, colectia Documente, 784/1; Colectia Litere, dosar P/201, f. 45 – nestiinta citrii sursei dovedeste necercetarea documentelor; nota 706, p. 463, fond Tribunalul Covurlui, dosar 27/1837, f. 11). Contributiile la deslusirea trecutului familiei Cuza ale unor veritabili istorici sunt asociate cu replicile si discursurile ocazionale ale unor silustri necunoscutio, cum ar fi cel al profesorului sValentin Negreo, presupus pamfletar, din noiembrie 2003 (p. 489-490). Capitolul V, imprtit in dou prti, este dedicat Barladului contemporan: De la Marea Unire la regimul comunist (Urbanizare – Fondul locativ. Strzi, Salubritatea, Populatia, Asistenta social, Economia, Administratia si justitia, Situatia postbelic; Viata politic – Partide si grupri politice, Confruntri electorale, Actiuni politice dup rzboi; De la regimul comunist la democratie – Urbanizare si sistematizare, Investitii. Spatiul locativ, Alimentarea cu ap, Alimentarea cu energie electric, Alimentarea cu energie termic, Reteaua stradal. Salubrizarea; Populatia – Dinamica populatiei, Natalitatea, Mortalitatea general, Mortalitatea infantil, Sporul natural, Evolutia nuptialittii, Evolutia divortialittii, Miscarea mecanic a populatiei, Structuri geodemografice, Structura pe sexe, Structura national, Structura confesional; Structura economic si profesional, Asigurrile sociale, Asistenta social, Medicina de familie. Sistemul privat; Economia, Posta si telecomunicatia, Reteaua cinematografic, Radioul si televiziunea, Activittile agricole, Administratia si justitia, Politic si propagand, Barladul postdecembrist. Autoarea continu citarea surselor arhivistice fr o consultare direct, ci prin intermediul unor autori locali, cum ar fi Paul Zahariuc, Marcel Proca, I. Selbinschi, de la care a spreluato informatiile, fr citare. Volumul este incheiat prin anexe: planuri ale mosiei targului Barlad si diverse imagini. Oltea Rscanu-Gramaticu, pe care nu am intalnit-o niciodat la vreo filial a Arhivelor Nationale si al crei nume nu apare in fisele de evident ale documentelor cercetate si pe care nici arhivistii nu o cunosc, citeaz din diferite fonduri arhivistice, pe care ne indoim c le-a vzut vreodat. Tn volumul I, citeaz DJAN Brasov, Registru vegisimal, 1548 si 1550 (vezi nota 576, p. 209; informatia este preluat din Radu Manolescu, Socotelile Brasovului. Registrele vigesimale, vol. III (1548-1549) si IV; mai citeaz si BAR, LIV, 4 (nota 577, p. 210; de fapt, informatia se afl in DRH, A-B? XXI, p. 236-237). Autoarea transcrie secvente din rezumatele documentelor publicate in CDM, dar citeaz sursele arhivistice, ca si cum le-ar fi cercetat, asa cum este cazul notei 390 (p.176). Redm citatul folosit in Istoria Barladului si in CDM, II, p. 101, nr. 429: sscot targul s secere graul domnesc si comiseii fac fanul domnesco, pentru care citeaz DANIC, Fond Manuscrise, Ms. 543, f. 222 si Melchisedec, Apendice la Cronica Husilor, p. 47-48 (corect, Appendice la Chronica Husilor). Domnia sa nu a reusit s copieze corect nici mcar fila manuscrisului si paginile volumului citat, unde gsim cartea domnului Miron Barnovschi (de altfel manuscrisul are doar 114 file). Miron Barnovschi porunceste la 21 iulie 1628 dregtorului, soltuzului, pargarilor si aprozilor din targul Husi scarii veti scoate trgul s se(ce)re painea domniei mele si la comisei carii vor faci fan(ul) domniei mele acolo la trg’ (Manuscrisul nr. 543, f. 22; a se vedea si Melchisedec, Appendice la Chronica Husilor, p. 4). Mai mult, nefrecventarea arhivelor este dovedit prin nestiinta citrii documentelor in notele de subsol, lipsind indicarea fondului, ca de exemplu: DJAN, CDLVIII / 8 (nota 662, p. 226), DJAN Iasi, CLXXIX / 16 (nota 699, p. 232) Un alt document citat pe care nu l-a vzut autoarea este cel din 1 martie 1762, prin care Dumitra-Domentina (numele de clugrie) Boul face danie bisericii cu hramul Sfantul Dumitru din Barlad o parte din mosia Husi, tinutul Tutova, indicat de Nicolae Stoicescu in al su Repertoriu bibliografic, p. 146, nota 97, in care citeaz si locul pstrrii: sArh. St. Buc., Doc. Mold., I / 46o. Faptul c Oltea Rascanu-Gramaticu nu a vzut documentul si nefamiliarizarea sa cu munca de cercetare in arhive sunt dovedite de preluarea defectuoas din Nicolae Stoicescu, sub forma sD.A.N.I.C., Documente moldovene, vol. I, p. 46 (vezi p. 189, nota 441). Tn realitate este vorba despre Fondul Documente moldovenesti, I/6 (pachetul nr. I, documentul 6). Documentul respectiv, necercetat si citat eronat si de alti istorici barldeni, a fost publicat recent in Documente husene, Iasi, Editura PIM, 2014, III, p. 199-200, nr. 199. Domnia sa mai citeaz, fr a indica fondurile: BAR, LIV, 4 (probabil, Colectia Documente istorice), D.J.A.N. Iasi, CDLVIII/8 (probabil, Colectia Documente) – vezi nota 662, p. 226. Autoarea ar trebui s explice ce intelege prin fondul SSM de la Arhivele Nationale din Iasi (vezi p. 281, nota 49), sau D.J.A.N. Iasi, (fondul ?) Tr. 644, op. 708, dosar 240 (nota 291, p. 340). La nota 714, p. 234, se citeaz Gheorghe Ghibnescu, Secrete si izvoade, XII. O corectur mai atent era necesar. Numele autorilor sunt citate defectuos: Mr. Costin, in loc de Miron Costin (p. 230, nota 691); Eu. Hurmuzachi in loc de Eudoxiu de Hurmuzachi (p. 245, nota 766, p. 246, nota 783); Ec. Negruti in loc de Ecaterina Negruti (p. 277, nota 25). Fr a cunoaste considerentele domniei sale, remarcm citarea majorittii prenumelor autorilor prin utilizarea initialei si nu grafia complet. Volumul al II-lea este dedicat armatei, cercurilor, asociatiilor, lojilor masonice, rzboaielor din a doua jumtate a secolului al XIX-lea si prima jumtate a secolului al XX-lea, bisericii si culturii. Tn economia privitoare la loja sAcaciao se foloseste de studiul nostru Din trecutul Francmasoneriei barldene, publicat in sAcademia Barldeano, (I), Anul XX, nr. 3 (52), p. 7-8; (II), nr. 4 (53), p. 9-10; (III) Anul XXI, nr. 1 (54), p. 9-10; (IV) nr. 2 (55), p. 11-12; (V) nr. 3 (56), p. 11-12, studiu doar amintit la nota 22, p. 111, dup care urmeaz citarea copioas a sursei arhivistice pe care noi am folosit-o, anume DANIC, Fond Directia General a Politiei, dosar 8 / 1926 (notele 23-40), amintindu-si de articolul din care s-a inspirat la notele 41-47. Spre deosebire de editiile trecute al Istoriei Barladului, in cea pus acum in discutie bisericile barldene se bucur de un spatiu consistent si o abordare sistematic, cu bibliografie bogat, dar si cu numeroase erori si cu dezinvoltura plagiatului. Astfel, in volumul V al Docu – mentelor barldene, episcopul Iacov Antonovici red sSinodecele Bisericilor Barldeneo (p. 83), nu sSinoadeleo (vezi p. 261 si nota 29). Sinodul este o adunare de ierarhi, care constituie forul suprem al Bisericii sau al unei eparhii, in timp ce in sinodic erau notate principalele evenimente din viata unei biserici. Tn cuprinsul lucrrii sunt uzitate formulri precum: slocas de culto (bine c nu este de tragere) in loc d slcass (vezi p. 272); ‘Mineiurile’ (p. 325, nota 330, corect Mineile); ‘Lucrarea a fost executat, dup planurile arhitectului orasului italianul Ignat Lorentzo’ (p. 339, unde este vorba despre arhitectul Ignatiu Lorenzo, chemat de episcopul Meletie Istrate la refacerea Mnstirii Brdicesti). Cu toate c in studiul su Sud-estul Moldovei, zon de strveche civilizatie si cultur romaneasc (‘Cronica Episcopiei Husiloro, IX, 2003), Dumitru Zaharia se refer la informatiile de natur statistic lsate de Francescantonio Manzi (1695-1749), pentru autoarea monografiei devin sconcluzii’ (p. 283). Subiectivismul domnului Dumitru Zaharia este binecunoscut cercettorilor. Manzi a lsat trei relatii (datate in 1743), in care nu este amintit Barladul. Sunt publicate de G. Clinescu in ‘Diplomatarium Italicum’, I (a se vedea si Cltori strini despre trile romane, IX, 1997, p. 296- 311). Mai amintim tiprirea manuscrisului lsat de Iacov Antonovici, anume Note istorice si traditionale privitoare la bisericile din judetul Tutova, I-II, Husi, 1901-1931(manuscrisele nr.128 si 316 de la ANI) (vezi p. 262) de ctre Ion N. Oprea, cu titlul Ioan Antonovicidepozitarul (Cu diverse insemnri, inscriptii si acte de inspectia), Iasi, Editura PIM, 2011, vol. I-II. Tn perioada interbelic, Episcopia Husilor a tiprit Anuarele din 1934, 1935, 1936 si 1938 sub titlul sAnuarul Eparhiei Husiloro, dar nu asa cum citeaz in cuprinsul lucrrii Oltea Rascanu-Gramaticu: sAnuarul Eparhiei Husi. Revista Episcopiei, Husio (vezi p. 300, nota 204). Mai mentionm si Anuarul din 1948, cules, care nu a mai fost legat la tipografie si difuzat (un exemplar se gseste la Arhivele Nationale din Vaslui). Episcopia Husului nu a avut niciodat editur, ci doar o tipografie, pentru o scurt perioad. sAnuarul Eparhiei Husiloro din 1938 nu a fost tiprit de sEditura Episcopiei Husio (p. 350, nota 471), ci la Tipografia si librria Georghe Cerchez din Husi. Suntem cu totul de acord cu Oltea Rscanu-Gramaticu in privinta importantei Repertoriului bibliografic al lui Nicolae Stoicescu scel mai important instrument de lucru de pan acum, cci cuprinde informatii esentiale despre aproape toate edificiile religioase din zon (chiar si despre cele mai putin cunoscute)o (p. 269), surs de informatii si indicatii arhivistice (cotele documentelor si locul de depozitare) de care s-a folosit si domnia sa fr a-l cita pe autor. Redm continutul notei 186, p. 298, amintit si mai sus: sLa 1 mai 1762 Dumitra Boul druieste bisericii o parte din mosia Husi-Tutova (D.A.N.I.C., Documente moldovene, vol. I, p. 46)o (a se vedea Nicolae Stoicescu, Repertoriul, p. 146, nota 97). La nota 206 se citeaz sDocumente moldovenesti, vol. I, p. 46o. Unele note ale domniei sale sunt lipsite de continut si fr sens. Pentru elementele arhitectonice ale bisericii Vovidenia (sDuculeasao) citeaz la nota 230, p. 308: sD.A.N.I.C., fond Episcopia Husi, 1936, pachetul XIX/6, p. 75; vezi si L. Chiriac, op. cit, p. 270-271o. Cea mai mare parte a paragrafului de la p. 307- 308 este copiat din lucrarea lui Laurentiu Chiriac, Monumentele reli – gioase medievale din zona Barladului, Iasi, 2007, unde citeaz sAnuarul Eparhiei Husiloro, 1935 si 1936, transformat de Oltea Gramaticu- Rascanu in aberatia de la nota 230. Documentul citat de autoare din Fondul Episcopia Husilor, IX/6, este din 12 septembrie 1666 si se refer la cheltuiala hotratului mosiei Ranzesti ce se ridic la suma de 40 de lei, cum ne arat vornicul de poart Antiohie Luti. De la sAnuarul Eparhiei Husiloro la Fondul Episcopiei, de la elementele arhitectonice pan la hotratul unei mosii este o diferent de la cer la pmant. In lucrare sunt citate si surse documentare inexistente, cum este presupusul sFond Episcopia Romanului si Husiloro, Registru de evident / 1950- 1951, din Arhiva Episcopiei Husului, pe care o cunosc foarte bine (vezi p. 395, nota 671). In pasajele destinate bisericii Zberei din Barlad, notele sunt identice cu acelea din lucrarea lui Laurentiu Chiriac, ambii citand defectuos documentul din 6 iulie 1648, prin trimiterea la sB.A.R., IX/57o (corect BAR, Documente istorice, IX/57), fr a-l vedea. Informatiile despre sinagogile si cimitirele evreiesti din Barlad le considerm lacunare. Sursele docu – mentare edite indic o piatr funerar din septembrie 1758, din vechiul cimitir evreiesc, a lui Naftali Hirt sbrbatul de seam, invttorul in ale legiio (vezi Izvoare si mrturii referitoare la evreii din Romania, vol. II, partea 2, p. 25, nr. 24), si cuprind descrierea caselor negustorilor evrei in iunie 1762 de ctre R.J. Boscowich (ibidem, p. 43-44, nr. 39), sdughenile jidovestio de la 1 iulie 1767 (ibidem, p. 65, nr. 55; Iacov Antonovici, Documente barldene, I, p. 71). Tn volumul al III-lea, isi gsesc locul presa posdecembrist, tipografiile, editurile, librriile, societtile, cercurile, fundatiile, institutiile culturale, mani – festrile artistice, activitatea sportiv si turismul. Lucrarea se incheie printr-un ‘Whous whoo al perso nalittilor barldene (p. 401-746), bibliografia folosit de autoare, cu rezerva noastr fat de fondurile arhivistice necercetate (p. 747-810), indicele de nume (p. 811- 901) si o list suplimentar a personalittilor barldene (p. 901-922).
* Costin Clit
