Marionete?

Nu stiu dac� ati vizionat filmul meu, intitulat �P�pusile Mortii�. Un film despre starea unei familii si dizolvarea ei – poate. Povestea unui tat� care a venit din �ndep�rtata Moldov� �n Banat, la minele de uraniu. Aici, a muncit din greu, c�stig�nd toate onorurile guvernului, p�n� la Ordinul Muncii – clasa I. Dup� ce a iesit la pensie, partidul l-a abandonat si, desi au fost ortodocsi, au trebuit s� accepte m�na poc�itilor penticostali aundergrounda pentru a putea r�zbi mai departe. Apoi, a venit revolutia cu democratia, care le-a diminuat puterea pensiei si i-a f�cut s� se apropie si mai mult de fratii poc�iti. Dup� 39 de ani de munc� grea �n minele de uraniu, tata a murit �n urma unui accident de munc� �n min�. O piatr� i-a c�zut �n cap de la �naltimea putului minier, unde f�cea revizia si �ntretinerea lui, i-a spart craniului si o ven�. Mama a r�mas singur� cu b�iatul cel mic, Ghit�, handicapat mintal �n urma nasterii sale prin cezarian� la spitalul din Oravita. Acesta, dintr-o relatie trec�toare cu o persoan� singuratic�, pierdut� prin viat�, are o fat�, care la v�rsta de 10 ani a n�scut primul copil, iar la 11, pe-al doilea. Asta s-a �nt�mplat pentru c� mama s-a �mboln�vit grav si a c�zut la pat. Boala ei a fost efectul unei vechi cezariene, c�nd a fost cusut� cu at� normal� (de croitorie) �n interior. Mai t�rziu, spitalul a motivat c� nu a avut at� chirurgical�, care se topeste la nivelul organului operat si cusut, dup� vindecare. Ata folosit� a infectat interiorul, f�c�nd-o pe mama s� puroieze multi ani din burt�. La suprafat�, cus�turile s-au vindecat si mai t�rziu s-au transformat �n cancer, care i-a cauzat moartea acum/�n film. Deci mama nu a mai putut avea grij� de nepoata ei si, fiind frumusic�, sigur a devenit victim�. Am fost anuntat �n Australia c� mama mai are o lun� de tr�it si am f�cut tot posibilul s� vin acas�, s�-i fiu al�turi �n greaua suferint�. Eu am p�r�sit Rom�nia �n 1979, iar sora mea locuieste �n Timisoara �nc� de pe b�ncile Liceului industrial de constructii, din 1968. Filmul este starea de fapt �n care se afla Rom�nia �n 2006. Am �ncercat s� surprind f�r� mil� toate lucrurile noastre rele si bune care ne formeaz�. M-am ag�tat de fiecare firmitur�, de fiecare gest si imagine de parc� ar fi fost ultimul drum al meu �n raiul copil�riei, nu doar al mamei. V� scriu toate astea si v� recomand filmul pentru c� cineva mi-a recomandat s� vizionez LAVIATHAN al lui Andrei Swjiaginzew. Pe el l-a costat filmul 400 de mii de ruble, parc� asa declara la Cannes, �ntr-un interviu. Pe mine m-a costat doar dragostea de a �mp�rt�si viata, asa cum este. V� recomand s�-l urm�riti �n liniste si �n ordinea episoadelor, pentru c� urm�riti versiunea lung� a filmului. Filmul acesta e la fel de orfan precum �ntreaga tar� de guvern si de Biserica Ortodox�. Vizionare pl�cut� !

Todic� – Marionetele mortii – Ep. 1 https://www.youtube.com/watch?v=Z2i9Mpe9ZJc

Todic� – P�pusile Mortii – ep.2 https://www.youtube.com/watch?v=6zCHe3baGLU

Todic� – Marionetele Mortii – Ultimul Act https://www.youtube.com/watch?v=BT7H4B02aN0&list=PL6MP KogoMopTlkl3OllEzLKrf5E0NrwKM

Acum c� l-ati vizionat, v� dest�inui c�: E at�ta durere c�nd �ti pierzi mama (m� refer la cazul de fat�) �nc�t unii �si smulg p�rul din cap, lesin�, �nnebunesc de durere si pl�ns, bocesc continuu; noi, care am ales comedia, pretindem c� totul e normal si spunem bancuri, povesti, glumim. Si mai e ceva �n cazul nostru, care ne �nt�lnim dup� 40 de ani de desp�rtire si c�dem exact �n momentele copil�riei noastre ca s� comunic�m. Sunt momente supranaturale. Stai �ntr-o camer� cu cea mai drag� fiint�, care moare �ncet �n fata ta, cu cerul deschis pentru transferul sufletului, si toti �ngerii buni si r�i au acces la moment si cei mai n�strusnici se joac� cu codita lor prin sufletele noastre ignorante de p�m�nteni. Acomod�m actul nebunatic de a r�de de moarte. Noi ne-am �nt�lnit copii si ne continu�m joaca �ntrerupt� a copil�riei, fiind din nou �mpreun� l�ng� fiinta care ne-a dat viat�, ne-a al�ptat si ne-a b�tut cu varga ca s� fim cuminti si s� crestem mari, s� �nv�t�m bine si s� fim buni rom�ni. Mama a devenit p�pusa copil�riei noastre s�race, �n care am crescut doar cu p�ine �nmuiat� �n zah�r si ceai, f�r� juc�rii adev�rate. M� jucam cu pietrele prin nisip pretinz�nd c� sunt masini, iar seara, c�nd eram singuri �n cas�, t�iam fire de p�r din podoaba capilar� a sor�-mi si �l ardeam �n sob�, iar �n cas� miroasea ca la Cr�ciun c�nd se p�rjoleau porcii. Mama a primit o p�pus� frumoas�, cadou de la tanti Todut pentru sora mea, si pentru c� nici ea nu se jucase niciodat� cu o p�pus� adev�rat�, o tinea �n camera de curat, �nchis� si aranjat� frumos pe un mileu, �n v�rful patului. Asa am ajuns si eu s� procedez c�nd m-am �nsurat si am avut b�iatul; doream s�-i cump�r cele mai scumpe si frumoase juc�rii din magazine ca s� m� pot si eu juca cu ele. Mamei, oricum nu-i p�sa de glumele noastre stupide sau c� o filmez pentru c� eu asa am crescut de mic copil, film�nd cu aparate de filmat f�cute de mine din lemn si cutii de conserv� din lada de gunoi, ca obiectiv, cu trepied f�cut din l�nteti adusi de tata de la min� si turnam filme imaginare pe dealuri. Pentru mama eram de acum firmiturile vietii, care sclipesc cu vitez� �n durerea mortii. Voi, criticii, vorbiti de �mpusc�turile vietii, ale revolutiei si ale furiei oamenilor cu gloante si kalasnikoave. Oare nu vedeti �mpusc�turile �ncete si continue de zeci si sute de ani care devoreaz� sufletele oamenilor? V� pas� c� aurul nostru e la rusi si dac� �l scoateti de acolo, ce credeti c� se va �nt�mpla cu el? Va ajunge la americani sau…? Unde? Tot f�r� el am fi, f�r� s� apreciem c� cea mai mare comoar� suntem noi si s-o punem �n practic�. Alegeti �n conducere oameni care fur�, dar s� fure si pentru tar� un pic, c� aici e familia, raiul de pe p�m�nt, acasa si copil�ria. Nu puneti �n conducere oameni care se comport� ca alcoolicul, care vinde tot din cas� pentru un det (pahar de tuic�). Ar�tati c� v� pas�, pedepsitii pe criminali si sustineti-i pe cei care �si iubesc tara si locuitorii ei. Aurul nu se p�streaz� �n b�ncile imperiilor, ci �mpr�stiat prin casele rom�nilor, asa cum fac tiganii. Dac� si rom�nul ar avea c�teva kilograme de aur �n cas�, c�t� comoar� ar avea Rom�nia? Tiganii nu-si sparg casele unii altora s�- si fure aurul, pentru c� toti au, ca si americanii, pistoale. Se �mpusc� �ntre ei, dar mai rar, de mai putine ori dec�t furturile din Rom�nia. Dar s� revin la starea noastr� din cas�. Mamei nu-i p�sa de jocul nostru pentru c�, nu cred c� realiza �n acele ultime clipe pline de dureri c� noi nu am fi fost �mpreun� vreodat�. Cu pensionarea tat�lui meu, la c�tiva ani dup�, a sosit si poc�inta, iar trei-patru ani mai t�rziu l-a urmat si mama, apoi cel mic, Ghit� si, mai t�rziu fetita lui. Biserica Ortodox� Rom�n� a fost paralizat� de comunisti si noi, desi toti botezati �n ea, nu am avut nicio m�n� de ajutor, nicio f�r�m� de sperant� de la ei. Dup� c�derea comunismului, ea a continuat sub aceeasi paralizie pe care eu am denumit-o �Boala Miresei�, adic� mereu s� fie curtat� f�r� ca ea s� fac� sau s� arate vreo �nclinare de salvator, m�ng�iere si c�utare a fiilor ei crestini pierduti, �nstr�inati si �n nevoie, l�s�nd loc altor credinte s�-i consoleze si �ncorporeze �n acelasi timp. Noi avem filozofi mari. Rom�nia, o t�risoar� at�t de mic�, a produs cei mai multi oameni de seam� ai lumii, �ns� niciunul de fort�, ci �n majoritate blajini sau poate avem, �ns� �cumva� mereu am avut grij� s� fie trasi pe roat� sau dati pe m�na imperiilor ca Br�ncovenii, s� fie executati. C�nd zic fort�, zic s� loveasc� intens �n injustitie si implementare de respect si protectie pentru ceea ce suntem si avem. V� uitati si premiati filmul lui Andrei la Cannes si e aOK!�, pentru c� toti iubim merele frumoase si �mbietoare de plastic, �ns� ele sunt pentru apiat�, pentru aestetic�, goale pe din�untru si ne ascundem, refuz�m, fugim de adev�ratul m�r zb�rcit pe dinafar� din f�nul din sur� – tinut peste iarn�, �ns� cu adev�rat plin de arom� si gust.

Ben Todica